Verbul a feminiza este unul care pentru mine, personal, are valenţele unui cuvânt-cheie în ordinea firească a universului. Înseamnă pe de o parte „a da sau a căpăta însuşiri specific feminine”, iar pe de altă parte „a accentua, a desăvârşi feminitatea cuiva”. Aşa cum reiese din definirea termenului, jumătate din treabă este realizată deja, independent de voinţa sau de alegerea mea, însă cea de-a doua îmi revine de drept şi ca o obligaţie: desăvârşirea îmi aparţine sau, mai bine spus, capacitatea şi efortul de a-mi păstra feminitatea îmi stau în putere. Prin urmare, vreau să cred că sunt o femeie conştientă de forţa şi de frumuseţea darului care i s-a făcut, care încearcă în fiecare ceas să nu irosească nimic din ce a primit: gânduri bune, emoţii, sentimente, dragoste. Şi fac asta în ciuda zilelor grele, în care am ceva de dovedit, sau a unor circumstanţe banale în care mă trezesc gândind că nu sunt nici prima care spune ceva, nici ultima care face ceva, şi în mod cert nu sunt nici singura care înseamnă ceva, că sunt doar o verigă dintr-o nemăsurată listă de anonime ale căror chipuri se acoperă cu cenuşă.

Continuare »

Verbul a dezbina face parte dintre acelea care nu prea lasă posibilităţi de interpretare şi loc de sentimente plăcute. Se referă la a face să nu se mai înţeleagă, a învrăjbi şi, de cele mai multe ori, necesită un factor extern pentru a se produce, ori trimite la a se desface, a se separa, a se rupe din interior. Nu insist asupra părţii lingvistice, dar vreau să vorbesc despre relele care mi l-au adus în atenţie…

Lumea în care trăiesc eu (mă refer la cea exterioară, independentă de fiinţa mea profundă) pare să aibă la bază vechiul dicton latinesc Divide et impera. Oamenii se detestă gratuit, fără să ţină cont de diferenţa reală şi naturală dintre ei, pentru că aşa au fost deprinşi, iar lucru acesta pare să fi devenit o armă de nădejde a celor care se tot perindă în vârful… lanţului trofic.

Continuare »

Verbul a noroci face parte dintre cele foarte rar folosite în limba română, probabil pentru că termenul de la care se formează, noroc, este prea larg utilizat şi intră în atâtea combinaţii lingvistice expresive. Însă, căutându-l şi temându-mă că DEX-ul nu-mi va fi de mare folos, am descoperit că mă înşelasem; este destul de bine reprezentat acolo, iar numărul de sinonime este impresionant.
Prima observaţie a fost aceea că aria sa de răspândire este registrul popular şi familiar, lucru pe care l-am găsit parţial justificat de conotaţia folclorică, de superstiţie, pe care o are cuvântul. Pentru că ceea ce m-a frapat cel mai mult a fost faptul că, în ciuda credinţei unora dintre noi că norocul înseamnă bunăstare financiară, verbul acesta se leagă de două noţiuni prin excelenţă metaforice şi filozofice: fericirea şi predestinarea. Cea dintâi explicaţie dată este echivalentă cu „a face pe cineva fericit” sau „a aduce cuiva noroc”, insistând apoi pe „a ferici”, „a deveni fericit”, „a avea norocul, fericirea să…”. Cea de-a doua dimensiune se referă la aranjamente stelare şi este extrem de bogată în sinonime: „a ursi”, „a meni”, „a hărăzi”, „a sorti”, „a (pre)destina”, „a hotărî”, „a rândui”. Iar când lucrurile nu vin de la sine sau cum ne-am fi dorit noi, se poate apela la vrăji, prestabilind viitorul, verbul folosit fiind acelaşi. În ultimă instanţă, cele trei concepte, care pot funcţiona perfect independent unul de altul, dau cele mai bune rezultate când se ţin de mână: destinul e obligat să-ţi fie favorabil, că de-asta e al tău şi nu al vecinului, iar norocul te-ar putea ajuta să ţi-l împlineşti, adică să-ţi găseşti fericirea. Dar, aşa cum spune înţelepciunea populară, norocul ţi-l poţi găsi sau ţi-l poţi ocoli.

Continuare »

Merriam-Webster, cel mai important editor de dicţionare din Statele Unite, a anunţat că „bailout” este cuvântul anului 2008, ţinând cont de numărul căutărilor în popularul său dicţionar explicativ online. Top 10 arată astfel:

1. bailout (ajutorare, salvare de la dezastru)
2. vet (a examina; formă scurtă pentru veterinar, veteran)
3. socialism (socialism)
4. maverick (rătăcitor, independent)
5. bipartisan (bipartizan)
6. trepidation (trepidaţie, tulburare)
7. precipice (abis, prăpastie)
8. rogue (pungaş, nebunatic)
9. misogyny (misoginism)
10. turmoil (harababură, dezordine)

Interesant este faptul că aceste cuvinte reflectă cele două evenimente majore ale anului 2008 în Statele Unite – alegerile prezidenţiale şi criza economcă -, fiind folosite des în mass-media. De asemenea, se poate observa că majoritatea au conotaţii negative, niciunul nefiind pozitiv, ceea ce denotă o anumită stare de spirit.

! astru îşi stabilizează forma, renunţând la dubla valenţă masculin / neutru; are pluralul aştri, cu articularea astrul – aştrii

* asumare este proaspăt inclus în categoria substantivelor feminine, cu genitiv-dativul asumării; forma de plural nu este precizată

* asupră- este specificat în DOOM, independent de asupra, deşi este menţionat faptul că termenul este învechit; prepoziţia este folosită în structuri de tipul asupră-i

* aşa şi aşa (tempo lent) / aşa şi-aşa (tempo rapid) sunt cele două variante ale unei noi locuţiuni adjectivale

* atare (ca) apare şi el ca noutate, cu rol de locuţiune adjectivală sau adverbială

* ascuţitunghic este un termen nou care se referă la triunghiurile care au toate unghiurile mai mici de 90°; pluralul are forma ascuţitunghice, iar despărţirea în silabe se face în două moduri: -ţi-tun- / -ţit-un-

* Asterix, substantiv propriu masculin, este numele unui celebru personaj de desene animate

* astfel de este o locuţiune adjectivală, echivalentă cu asemenea, în structuri de tipul: un astfel de om, astfel de oameni

! astm îl elimină (în sfârşit!) pe astmă

* astronaută primeşte drept de existenţă, independent de forma de masculin acceptată până astăzi; genitiv-dativul este astronautei, iar pluralul este astronaute