Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
24 aug.

a (se) modifica

Verbul a (se) modifica vine din latinescul modificare și înseamnă „a(-și) schimba aspectul, forma, conținutul; a căpăta o altă formă și/sau un alt conținut”. Deși semnificațiile nu sunt foarte complexe, sinonimele sunt extrem de numeroase, în funcție de contextul în care este folosit: a (se) altera, a corecta, a (se) metamorfoza, a (se) preface, a prelucra, a (se) preschimba, a rectifica, a reface, a (se) reforma, a (se) schimba, a (se) transforma.

Una dintre cele mai importante lecții pe care le învățăm în viața asta este cea referitoare la schimbare, mai bine spus la permanența ei. Sigur, toți ne dorim schimbarea, atunci când lucrurile nu ne merg bine, când așteptăm altceva de la viață. Dar adevărata înțelepciune vine atunci când pricepem că lucrurile se schimbă și atunci când ne e bine, când suntem mulțumiți, când credem că am găsit o soluție definitivă. Nu putem ține nimic în loc.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

12 aug.

„Thoughts in a Garden” de Andrew Marvell

How vainly men themselves amaze
To win the palm, the oak, or bays,
And their uncessant labours see
Crown’d from some single herb or tree,
Whose short and narrow-vergèd shade
Does prudently their toils upbraid;
While all the flowers and trees do close
To weave the garlands of repose! 		Cum tind bărbaţii în zadar
Spre palmi, spre lauri sau stejar.
Vrând trudei lor delungi să-şi pună
Din mândre ierbi sau crengi cunună;
A căror umbre mici, subţiri,
Par înţelepte dojeniri;
În timp ce flori şi arbori ţes
Al tihnei baldachin ales.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

29 iul.

„The Dream” de John Donne

Dear love, for nothing less than thee
Would I have broke this happy dream;
It was a theme
For reason, much too strong for fantasy,
Therefore thou wak’d’st me wisely; yet
My dream thou brok’st not, but continued’st it.
Thou art so true that thoughts of thee suffice
To make dreams truths, and fables histories;
Enter these arms, for since thou thought’st it best,
Not to dream all my dream, let’s act the rest. 		Pentru nimic ce nu-i asemeni ţie
N-aş fi scurtat ăst vis ferice,
Subiect propice
Spre-a cugeta – nu pentru fantezie
Nu-i rău că m-aţi trezit, căci iar
Visez: nu mi-ai frânt visul dar
Gândind la tine, gândurile mi-s
În stare-a face-aieve orice vis;
În braţe vino-mi, căci făcând tu gestul
De-a-mi reteza din vis, juca-vom restul.
As lightning, or a taper’s light,
Thine eyes, and not thy noise wak’d me;
Yet I thought thee
(For thou lovest truth) an angel, at first sight;
But when I saw thou sawest my heart,
And knew’st my thoughts, beyond an angel’s art,
When thou knew’st what I dreamt, when thou knew’st when
Excess of joy would wake me, and cam’st then,
I must confess, it could not choose but be
Profane, to think thee any thing but thee. 		Precum sclipiri de facle, ochii tăi
M-au deşteptat (nu mersul tău tăcut)
Şi mi-ai părut
Că eşti un înger candid mai întâi –
Dar când văzui că ştii ceti în inimi
Şi-n gânduri mai dibaci ca heruvimii,
Precum şi-n vis, şi te-arătat-ai mie
Cel plin de-atât prisos de bucurie.
Păgân m-aş crede – jur! – şi de ruşine
De-mi năzărea că-i alta decât tine.
Coming and staying show’d thee, thee,
But rising makes me doubt, that now
Thou art not thou.
That love is weak where fear’s as strong as he;
‘Tis not all spirit, pure and brave,
If mixture it of fear, shame, honour have;
Perchance as torches, which must ready be,
Men light and put out, so thou deal’st with me;
Thou cam’st to kindle, goest to come; then I
Will dream that hope again, but else would die. 		Venind şi stând, vădeşti că tu tu eşti,
Dar, treaz acum, aş bănui că nu.
Tu nu eşti tu,
Căci slab e-amorul când fricos iubeşti.
Nu-i brav şi pur acel ce vrea să-mbine
În cuget Cinste, Teamă şi Ruşine.
Fiinţa mea vrei, poate, să-ţi rămână
Ca un opaiţ doar, la îndemână?
Vii să m-aprinzi, pleci spre-a veni – iar eu,
Spre-a nu muri, visez ce sper mereu.
John Donne traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

27 iul.

a (se) bronza

Verbul a (se) bronza are două sensuri de bază și unul figurat, toate trei având în vedere culoarea. Vine din franceză – bronzer – și se referă, întâi de toate, la „a acoperi un obiect cu un strat subțire de bronz sau de vopsea de bronz; a spoi cu bronz”; procedeul tehnologic este aplicat, în general, obiectelor sau pieselor de metal.

Pe de altă parte, verbul poate avea în vedere și o altă tehnică, folosită în tăbăcărie – „a da pieilor tăbăcite un reflex metalic (cu coloranți bazici)”. Așa cum spuneam la început, termenul pare a face referire, mai presus de orice, la culoare, făcând, de altfel, parte din familia lexicală a substantivului bronz. Pentru aceste accepții ale cuvântului, nu par a exista sinonime.

Cred că cel mai cunoscut sens al verbului este cel care are legătură cu activitatea preferată de majoritatea oamenilor vara – „a face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui (sau vântului); a se colora la piele ca bronzul (oxidat)”. Cei mai mulți termeni echivalenți au în vedere acest sens: a (se) arde, a (se) înnegri, a (se) pârli, a (se) prăji.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

15 iul.

„Killed at the Ford” de Henry Wadsworth Longfellow

He is dead, the beautiful youth,
The heart of honor, the tongue of truth,
He, the life and light of us all,
Whose voice was blithe as a bugle-call,
Whom all eyes followed with one consent,
The cheer of whose laugh, and whose pleasant word,
Hushed all murmurs of discontent.		 E mort de-acum frumosul tânăr, căzut viteazul neînvins,
Şi inima-i învăpăiată şi-obrajii lui aprinşi s-au stins!
El — sufletul nădejdii noastre, el — răsfăţatul de noroc,
Pe care cu mândrie ochii îl urmăreau din loc în loc,
A cărui voce mângăioasă, al cărui zâmbet plin de vrajă
Făcea să crezi că pretutindeni un înger bun îi stă de strajă…


Continuare »

Publicat de in Diverse
Comenteaza!     Recomanda!

08 iul.

„After Long Silence” de William Butler Yeats

Speech after long silence; it is right,
All other lovers being estranged or dead,
Unfriendly lamplight hid under its shade,
The curtains drawn upon unfriendly night,
That we descant and yet again descant
Upon the supreme theme of Art and Song:
Bodily decrepitude is wisdom; young
We loved each other and were ignorant.		 A vorbi dup-o lungă tăcere, e bine.
Cei ce dragi ieri ne-au fost, ne sunt morţi sau străini
Perdelele-s trase spre noaptea vecină.
Abajurul alină-n odaie lumini.
Discutăm despre Artă şi Cântec, o temă
socotită supremă-ntre oameni savanţi.
Destrămare trupească e înţelepciunea.
Tineri, noi ne iubeam, şi eram ignoranţi.
William Butler Yeats traducere de Lucian Blaga

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro