Centrul de învăţare a limbii engleze Shakespeare School organizează prima ediţie a concursului de creative writing „2009 Shakespeare School Essay Competition”.

Concursul de eseuri creative este organizat pentru 2 grupe de vârstă: 11-13 ani, respectiv 14-25 ani, cu teme diferite de abordat pentru fiecare grupă de vârstă în parte.

Continuare »

! bric-à-brac / bricabrac este un substantiv neutru provenit din limba franceză, pentru care sunt acceptate şi forma etimologică, şi cea naturalizată – care era, de altfel, singura valabilă până acum; termenul denumeşte un „magazin de vechituri”, o grămadă de „vechituri, lucruri fără valoare, uzate şi demodate”

* a bricola apare ca noutate pe lista verbelor româneşti, având indicată o singură formă, cea de indicativ prezent – el/ei bricolează. Din aceeaşi familie lexicală, primim substantivul neutru *bricolaj, fără alte lămuriri suplimentare.

! bridge este un substantiv neutru care primeşte o sumă de forme flexionare suplimentare; în afară de pronunţia care (ca şi până acum) respectă provenienţa cuvântului – briğ, avem indicate articularea bridge-ul, precum şi pluralul bridge-uri (dacă este vorba despre partide ale jocului cu pricina)

* brie apare cu o a doua accepţie (brie este o plantă), nouă; e vorba de un franţuzism ce dă nume unui „sortiment de brânză”; substantivul neutru are aceeaşi pronunţie (ie>i) ca şi cuvântul de bază, dar articulare românească – brie-ul. Găsim şi *Brie – nume de loc din Franţa, substantiv propriu neutru cu aceleaşi probleme de pronunţie.

* briefing e un anglicism care păstrează pronunţia (brífing) şi sensul din limba de origine; substantivul neutru are şi formă de plural: briefinguri

* boy este un anglicism, substantiv masculin cu articulare românească bóy-ul; pluralul este iarăşi un hibrid – bóy cu articularea bóy-i [pronunţat bó-iĭ]; conform dicţionarelor explicative, termenul are două accepţii „servitor indigen din colonii; liftier (în hoteluri)” sau „dansator dintr-un ansamblu de music-hall”

* a bracá apare ca verb nou, cu indicativul prezent el/ei bracheáză – persoana I nu este menţionată, dar pare să fie eu brachéz; termenul este un franţuzism care înseamnă „a îndrepta un obiect către un punct”, folosit mai ales în sfera tehnică – „a orienta roţile directoare ale unui automobil pentru a vira sau a înclina comenzile unui avion pentru viraj”

* brad-négru (-ne-gru) / brad-róşu (molid) sunt menţionate împreună, precizându-se că este vorba despre substantiv masculin cu pluralul brazi-négri / brazi-róşii

* Bráhma – substantiv propriu masculin, nume al unei zeităţi – intră, în sfârşit, în cartea de căpătâi a unui popor care a dat lumii pe Eliade şi pe Eminescu, etern îndrăgostiţi de misterul indic; cuvântă se adaugă mai vechiului feminin acceptat Bráhma care e o „rasă de găini”… Din aceeaşi familie lexicală, !brahmán primeşte ceva modificări în declinare: forma de masculin funcţionează atât ca adjectiv, cât şi ca substantiv, cu pluralul brahmáni, în timp ce femininul brahmánă/brahmáne are doar valoare adjectivală. Adăugăm la acestea *Brahmáne (scrieri indiene), substantiv propriu feminin care are numai formă de plural.

* brain drain, pronunţat bréĭndreĭn, este un substantiv provenit din engleză, care denumeşte „emigrarea în masă a savanţilor europeni spre Statele Unite ale Americii şi Canada”; termenul mi se pare extrem de plastic şi ciudat metaforic prin asocierea neaşteptată. Dintr-o altă dimensiune (mai constructivă pentru noi), găsim în terminologia psihologiei *brainstorming, pronunţat bréĭnstorming, substantiv neutru ce dă nume unei „tehnici de stimulare dirijată a creativităţii individuale şi mai ales a unor indivizi organizaţi în grupe”.

În perioada 12 iulie – 2 august 2009, Institutul Cultural Român organizează cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească în cetatea transilvană de secol XII – Braşov. Spaţiu multicultural, Braşovul (Corona, Kronstradt, Brassó) are renumele unui mare centru comercial medieval, dar şi al unui „bastion“ cultural şi academic, precum şi al locului în care a izbucnit scânteia primelor revolte anticomuniste româneşti.

Programul este organizat în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universităţii „Transilvania“ din Braşov, Muzeul „Casa Mureşenilor“, Grupul de Iniţiativă Locală „Corona“, Biblioteca Judeţeană Braşov.

Continuare »

Institutul Cultural Român continuă cursurile intitulate „România pe scurt”, destinate străinilor care doresc să înveţe limba română din necesitate sau de plăcere. Cursurile sunt pentru toate nivelurile, de la începători la avansaţi. Grupele sunt formate din 8-10 cursanţi. Durata este de 2 luni – 36 de ore de curs (în zilele de marţi şi joi, cu începere de la ora 6.30 PM până la 8.30 PM). Cursurile se desfăşoară la Liceul „Alexandru Vlahuţă“, Str. Şcoala Floreasca nr. 5 (zona Calea Dorobanţi).

Continuare »

* Bizantín apare în compusul Impériul Bizantin, substantiv propriu masculin. Ne-am obişnuit deja cu prezenţa elementelor proprii, aşa că am căutat şi echivalentul; Bizanţ nu este însă menţionat.

* bla-blá intră legitim în rândul interjecţiilor

* blat, substantiv neutru cu pluralul bláturi, este menţionat ca noutate în DOOM. Lămuririle din dicţionarele explicative vorbesc de „aluaturi” sau de „suprafeţe netede ale unor obiecte”; expresiile de tipul „a face blatul, a merge blat” par să se refere doar la călătoriile cu trenul… despre sport, nicio vorbă.

! bleau era deja inclusă între interjecţii, în DOOM2 simţindu-se nevoia precizării că lexemul pare doar în expresia regională „a nu zice nici bleau”. Omonimul acestuia, cu valoare substantivală, rămâne neschimbat; „tabla de fier care îmbracă osia carului” are articularea bleául şi pluralul bleáuri.

! bleu este un cunoscut franţuzism [eu pron. ö], extrem de folosit. Modificările apărute la acest cuvânt se referă la valoarea substantivală, care se articulează bleu-ul; termenul are şi plural, atunci când este vorba despre nuanţe – bleu-uri. În variantă adjectivală, rămâne, ca şi până acum, invariabil.