* parodic apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul parodici și femininul parodică-parodice; înseamnă „care are caracter de parodie, al parodiei” și este sinonim cu parodistic

! parodontoză are acum două despărțiri corecte în silabe: pa-ro-don-to-ză/par-o-don-to-ză; este substantiv feminin cu genitiv-dativul parodontozei și femininul parodontoze; este vorba despre o boală a !parodonțiului – substantiv neutru care se desparte la fel: pa-ro-don-țiu/par-o-don-țiu (ultima silabă se citește țĭu).

* a parola este verb nou, cu indicativul prezent parolează („a securiza un dispozitiv, o instalație etc. cu ajutorul unei parole”)

! paronim și întreaga lui familie lexicală extinsă suferă modificări la despărțirea în silabe: pa-ro-nim/par-o-nim; este substantiv neutru cu pluralul paronime (cuvinte foarte asemănătoare ca formă, ce pot fi confundate). Adjectivul !paronimic suferă aceeași modificare, dar își păstrează formele (masculin cu pluralul paronimici și femininul paronimică-paronimice). Tot astfel stau lucrurile și cu substantivul feminin !paronimie (cu genitiv-dativul paronimiei și pluralul paronimii).

! paronomasie este un echivalent mai rar folosit al lui !paronomază (asemănare între cuvinte din limbi diferite sau apropierea dintre cuvintele aceleași limbi care par a avea un radical comun); pentru despărțirea în silabe, se recomandă variantele pa-ro-no-ma-si-e/par-o-no-ma-si-e, respectiv pa-ro-no-ma-ză/par-o-no-ma-ză. Înrudit cu ele (și prezentând aceleași noutăți de silabație), este menționat adjectivul !paronomastic, masculin cu pluralul paronomastic și femininul paronomastică-paronomastice.

Elevii au șansa să câștige una din cele două tabere în Oxford, Marea Britanie, oferite de Mirunette Education care a lansat pe 15 ianuarie 2019 concursul național de limba engleză „Mirunette Language Competition”, ediția a VII-a, organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București și British Council.

Elevii din toată țara, cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, pasionați de cultura britanică, pot participa gratuit, înscriindu-se online și urmând pașii afișați pe pagina dedicată concursului de pe site-ul de tabere internaționale Mirunette. Aceștia trebuie să fie susținuti de profesori de limba engleză, iar profesorii care susțin cei mai mulți elevi la înscrierea în concurs pot participa gratuit ca însoțitori de grup într-o tabără internațională.

Continuare »

Verbul a (se) sfinți are o istorie bogată în limbă, poate pentru că vine din slava veche – sventiti. Se folosește, evident, în concepție religioasă creștină și are mai multe accepții: „a trece pe cineva în rândul sfinților” (în mod solemn și cu îndeplinirea unui ritual stabilit), „a efectua un ritual prin care se conferă unor obiecte caracter sacru”, adică „a trage harul divin asupra unor obiecte prin rostire de rugăciuni”, dar și „a hirotonisi un preot”.

Înseamnă, de asemenea, și „a trata cu dragoste și admirație exagerată”. Termenul are o utilizare reflexivă regională, care apare în Muntenia, mai ales în construcții negative, explicată prin „a-și impune voința, a-și face gusturile, voile, mendrele”, adică „a face ce vrea”. Sensul religios pierdut se folosește în expresii de tipul „omul cinstește locul” care arată că rezultatele în muncă depind de calitățile omului și nu de locul în care acesta se găsește.

Continuare »

Justiție rasială. Obstrucționarea justiției. Justiție socială. Ministerul de Justiție. Investigarea președintelui american Donald Trump de către Robert Mueller, audierile tensionate ale lui Brett Kavanaugh în Congres, lupta pentru egalitate socială, rasială și egalitatea de sex, ultimul an a fost martor al unui ciclu de știri tumultoase și hipnotice. Merriam-Webster a ales „justice” (“justiție”) drept cuvântul anului 2018 din pricina știrilor care s-au repetat luni la rând, recunoscându-i-se locul central în conștiința publică.

Compania și-a explicat alegerea prin faptul că noțiunea de justiție a fost centrul multor dezbateri naționale în anul 2018: justiție rasială, justiție socială, justiție infracțională, justiție economică. În toate conversațiile legate de aceste teme este relevantă întrebarea la ce se referă exact când folosim termenul justiție.

Continuare »

Verbul a adopta este un neologism care vine din latină (adoptare), pe filieră franceză (adopter) și înseamnă, în primul rând, „a înfia un copil după formele legale; a lua de suflet”. Un alt sens se referă la „a-și însuși felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o părere, o metodă etc.”, iar ultimul menționat are în vedere domeniul legislativ – „a accepta ceva în urma unui vot”.

Sinonimele menționate de dicționare sunt a înfia, a-și însuși, a alege, a admite, a primi și a îmbrățișa. Antonimele sunt a abandona și a respinge. Lucrurile nu par foarte complicate în dicționare: fără surprize, fără expresii, fără răstălmăciri. Dar, în realitate, nimic nu e simplu când e vorba de adopții. Când e vorba despre copii, totul este chiar foarte, foarte, foarte complicat – din punct de vedere legislativ și sufletesc.

Continuare »

Verbul a moși s-a format, nu de la substantivul moş, aşa cum ar părea, ci direct de la moaşă. De fapt, tot de acolo vine şi moş, prin derivare regresivă, pentru că, în vechime, moșul era omul moaşei, iar el putea avea orice vârstă. Sensul termenului care stă la baza acestei familii lexicale a fost stabilit prin analogie cu albaneza (limbă-soră dinspre partea noastră tracică), în care există moshë („vârstă”).

Prin urmare, în lumea veche, moaşa, femeie respectabilă și cinstită în sat, era – în cel mai adevărat sens al cuvântului – o instituție. Principala ei atribuţie, de al cărei nume a rămas până astăzi legată din punct de vedere etimologic, era moşitul, adică ajutorul dat, la naștere, femeilor din comunitate.

Continuare »