Rezultate

10 iun.

a (se) împărtăși

Verbul a (se) împărtăși este un derivat al substantivului părtaș, cu prefixul în-, de al cărui sens se și leagă: „a face pe cineva părtaș la ceva” sau „a se face părtaș la ceva, a lua parte la ceva”, adică a participa. Dar și „a avea parte de…”, echivalent cu a primi (din…), a se înfrupta (din…), precum și „a primi o parte din ceva” – în sens mai general.

Sensurile sunt destul de multe, căci verbul mai poate să însemne „a accepta punctul de vedere al cuiva, a fi de acord cu…, a primi ca bun”, deci a accepta, a admite – când e vorba de păreri, opinii. Ori cu privire la idei, gânduri, sentimente – „a (se) destăinui cuiva ceva, a face cunoscut (pentru a găsi sprijin spiritual sau moral)”, adică a comunica, a declara, a (se) destăinui.

De asemenea, poate avea în vedere „a împărți cu cineva ceva, a da și altuia, a face parte cuiva”, dar și „a avea parte de același lucru ca și altcineva”. Atunci când se referă la bucurii sau necazuri, dureri, înseamnă „ a suporta împreună”, dar se pot avea în vedere și impresii… sau chiar soarta cuiva.

Utilizat deseori în spațiul bisericesc, verbul se referă la „a da sau a lua împărtășanie; a supune ritualului de împărtășanie (sfânta grijanie)”, fiind sinonim cu a (se) cumineca, a (se) griji. Iar de aici derivă semnificația argotică a termenului, însemnând „a consuma băuturi alcoolice” – a bea. Și, surprinzător, sinonime mai există, multe în registrul popular și regional.

Zilele trecute mi-a căzut privirea pe un citat care spunea așa: „Pentru că suntem muritori, fiecare talent, îndemânare, aptitudine pe care o posedăm, fiecare gând și trăire pe care am avut-o, fiecare peisaj superb pe care l-am văzut, fiecare obiect material pe care l-am avut, se va pierde, în definitiv. Asta doar dacă nu le împărtășim cuiva.”

Și m-am gândit, imediat, cât de fericită sunt. Pentru că în fiecare zi îmi împărtășesc cunoștințele și învățăturile elevilor mei. Iar în fiecare zi de luni, gândurile mele – mai trăsnite sau nu – ajung la cititorii acestui blog. Există, deci, părți din mine care nu se vor pierde niciodată, și vorbe care, cumva, vor intra în alte case, minți și suflete…

29 apr.

a cerşi

Verbul a cerși este dat de dicționare ca făcând parte din familia lui a cere, iar sensurile lor sunt, într-adevăr, înrudite (în registrul arhaic sunt chiar sinonime). Primul înseamnă „a cere de pomană, a cere milă, a umbla cu cerșitul” și este echivalent cu a cerșetori, a se milogi.

Cel de-al doilea sens se referă la „a cere ceva cu stăruință, cu insistență ori cu umilință (ca un cerșetor)”, iar prin extindere de sens, la „a căuta să capete prin mijloace josnice, a se înjosi cerând ceva”. Termenul are și câteva sinonime din registrul popular, regional și argotic: a prosti, a coldui, a calici, a mangli.

Continuare »

18 feb.

a steriliza

Verbul a steriliza este un neologism, vine din franceză (stériliser) și are două sensuri importante, deseori folosite în lumea asta în care trăim noi. Înseamnă, pe de o parte, „a distruge (prin mijloace termice sau chimice) microbii dintr-un mediu sau de pe un obiect; a face să fie steril”, fiind sinonim cu a dezinfecta, a aseptiza.

Pe de altă parte, se referă la „a face ca un om sau un animal să devină steril, incapabil de a procrea”, situație în care are o mulțime de sinonime: a castra, a curăți, a emascula, a herelui, a întoarce, a jugăni, a scapeți, a scopi, a stârpi, a suci. Cred că plecând de aici, termenul are și o conotație figurată – „a face să nu aibă nici un rezultat”, echivalent al lui a anihila, a desființa.

Continuare »

23 ian.

„Insensibility” de Wilfred Owen

Happy are men who yet before they are killed
Can let their veins run cold.
Whom no compassion fleers
Or makes their feet
Sore on the alleys cobbled with their brothers.
The front line withers.
But they are troops who fade, not flowers,
For poets’ tearful fooling:
Men, gaps for filling:
Losses, who might have fought
Longer; but no one bothers.
I
Ferice de acei ce pân-a fi uciși
Își seacă vinele. De-acei
Pe care compasiunea nu-i batjocorește
Nici nu-i silește să-și rănească Talpa
Pe-aleile pavate cu atâția frați.
Când nu mai face față linia întâi,
Ei sunt ostași ce mor, nu Flori
Jelite de poeți hilari:
Spărturi ce trebuiesc umplute
Și pierderi ce-ar mai fi putut lupta;
Dar nimănui nu-i pasă.


Continuare »

22 ian.

Termenul anului 2018 ales de dicţionarul Macquarie: Me Too

„Me Too”, expresia care încurajează victimele hărțuirii sexuale să-și împărtășească poveștile, surclasează „big dick energy”, „single-use” și „deepfake”, care au ratat șansa de a fi alese termenul anului de dicționarul Macquarie din Australia și de a se încununa de lauri.

Expresia, prima oară folosită de activista socială americană Tarana Burke, la jumătatea anilor 2000, a ajuns virală în 2017, ca urmare a unei postări pe Tweeter de actrița Alyssa Milano, care – în urma acuzațiilor împotriva lui Harvey Weinstein – a încurajat victimele hărțuirii sau agresiunii sexuale să-și împărtășească poveștile pentru a arăta amploarea problemei.

Expresia a fost adăugată în dicționar, unde este definită ca adjectiv: „despre sau care se referă la mișcarea Me Too … [sau] o acuzație de hărțuire sexuală sau de agresiune sexuală”; și ca verb, înseamnă „a acuza (pe cineva) că a comis hărțuire sexuală sau agresiune sexuală” – ca în „to be Me Tooed”.

Continuare »

14 ian.

a inciza

Verbul a inciza este un neologism venit din limba franceză (inciser) și are două sensuri, care derivă unul din altul, deși se folosesc în domenii diferite. Se referă, în primul rând, la țesuturi organice – „a face o incizie; a tăia cu un instrument chirurgical” și este utilizat cel mai des în medicină.

Cel de-al doilea sens are în vedere activitatea de ormanentare a unor obiecte din lut, din piatră etc. – „a orna cu ajutorul inciziilor, a scrijeli făcând anumite ornamente”. Dintre sinonime, dicționarele precizează a cresta, a scrijeli, a tăia.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro