a (se) mărita
Verbul a (se) mărita este corespondentul pentru femei al lui a (se) însura. Ca şi pentru acesta din urmă, explicaţia restricţiilor legate de sens are logică, în momentul în care este analizată etimologia termenului, dar şi lexemele înrudite din limbile-surori – it. marito „soţ”. Verbul vine din latinescul maritare şi înseamnă „a se căsători sau a da o fată în căsătorie”.
Termenul mărit-măriţi (cu accent pe ultima silabă) poate avea şi valoare substantivală, masculin sinonim cu „soţ, mire; bărbat; ginere” – e adevărat, doar în registrul arhaic şi regional. Dacă este neutru, poate fi folosit în expresii de tipul fete de mărit („bune de măritat”) sau a-şi face de mărit („a face vrăji pentru a se mărita”).
Continuare »