Rezultate

25 iul.

a edita

Verbul a edita a ajuns la noi din limba franceză și are două sensuri de bază. Se referă, mai întâi de toate, la „a efectua operațiile de tipărire și de difuzare a unei cărți sau a unei publicații” (atunci când subiectul este o editură sau o persoană). De asemenea, termenul poate avea ca subiect un om de știință sau un colectiv științific, situație în care este echivalent cu „a stabili, pe baza unei cercetări amănunțite un text în vederea publicării lui (cu adnotații critice și explicative); a îngriji apariția unei opere, a unor documente”.

Astfel, sinonimele cele mai des utilizate par să fie a publica și a tipări (dar și a imprima, a scoate, chiar a scrie), avându-se în vedere și punerea în vânzare a lucrării, fie că este vorba despre o carte, o revistă, o broșură, un articol, o emisiune poștală, un disc, gravuri, muzică etc. De asemenea, una dintre condițiile esențiale ale activității editoriale pare a fi competența, fără de care calitatea publicației poate lăsa de dorit. Un sens mai nou al termenului se utilizează în informatică – „a pregăti textual datele unui program, în vederea prelucrării lor la ordinator”.

Continuare »

12 iul.

venal, venial

Adjectivul „venal” înseamnă acelaşi lucru în limba engleză ca şi în limba română. Numai că – în ambele limbi – puţini ştiu clar ce înseamnă, chiar dacă l-au auzit pe la ştiri sau prin altă parte. Nu este despre vene, ci e definit astfel: care este lipsit de scrupule, care face orice lucru (reprobabil) pentru bani. Altfel spus, coruptibil.

În limba engleză mai există un adjectiv asemănător ca ortografie: „venial„. Catolicii sunt familiarizaţi cu acest cuvânt, care face referire la un păcat mai mic decât păcatul de moarte. Adică „scuzabil”, „de iertat”. Într-un context laic, „a venial fault” („o greşeală scuzabilă”) este cea care nu merită blam aspru.

După cum se observă, nu este nicio asemănare de sens între „venal” şi „venial„. Pentru a evita confuziile, de remarcat că „venal” se referă de obicei la oameni, pe când venial se referă întotdeauna la fapte.

11 iul.

a corobora

Verbul a corobora vine din latină (corroborare) pe filieră franceză – corroborer. Este un termen livresc, pentru care, în dicționare, nu există nicio definiție propriu-zisă, sensul său fiind lămurit doar prin sinonimii. Se folosește cu referire la fapte, afirmații, ipoteze și este echivalent, în funcție de context, cu a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a consolida, a da putere, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susține.

Un sens mai vechi al termenului se pare că se avea în vedere organismul uman și organele sale, însemnând „a face mai viguros” (sinonim cu a fortifica, a întări). Cele două dimensiuni ale termenului îmi par strâns legate, dar acest din urmă sens nu se mai regăsește în vorbirea curentă. Sensul actual surprinde, așa cum s-a văzut, prin numărul extrem de mare al sinonimelor.

Continuare »

06 iul.

„Upon Westminster Bridge” de William Wordsworth

Earth has not anything to show more fair:
Dull would he be of soul who could pass by
A sight so touching in its majesty:
This City now doth like a garment wear
The beauty of the morning; silent, bare,
Ships, towers, domes, theatres, and temples lie
Open unto the fields, and to the sky;
All bright and glittering in the smokeless air.
Never did sun more beautifully steep
In his first splendour valley, rock, or hill;
Ne’er saw I, never felt, a calm so deep!
The river glideth at his own sweet will:
Dear God! the very houses seem asleep;
And all that mighty heart is lying still!
Nu-i loc pe lume mai frumos s-arate!
Om bont la suflet trebuie să fie
Cel neuimit de-atâta măreţie…
Al dimineţii fast peste Cetate
E ca un strai; biserici, turn, palate,
Mari nave, domuri cu sclipire vie
Se-nşiră către slăvi şi spre câmpie;
Văzduhu-i pur; tăcute-s, limpezi, toate.
Nicicând n-a mai scăldat văi, dealuri, stâncă
Aşa frumos, în zori, superbul soare;
Nicicând simţii o pace-atât de-adâncă
Iar apa curge lin unduitoare;
Chiar casele par adormite încă;
E-o forţă-n tot, atotliniştitoare!
William Wordsworth traducere de Tudor Dorin

05 iul.

„Scooby snack” este acum în Oxford English Dictionary

Când vine vorba de limba engleză, totul evoluează în permanenţă. Ascensiunea meteorică a tehnologiei şi depăşirea constantă a graniţelor culturale au împins limba engleză să adopte o mulţime de termeni noi.

„Scooby Dooby Doo, where are you?” În Oxford English Dictionary, fireşte, deoarece definiţia pentru „Scooby snack” face acum parte din această publicaţie alături de mai bine de alţi 1.000 de termeni. Expresia „Scooby snack”, care a apărut prima dată în popularul desen animat cu Scooby Doo din 1969 al producătorilor Hanna-Barbera drept numele unei gustări preferate a personajului eponim, îşi face loc acum în Oxford English Dictionary.

Continuare »

29 iun.

„The Caterpillar and the Ant” de Allan Ramsay

A pensy Ant, right trig and clean,
Came ae day whidding o’er the green;
Where, to advance her pride, she saw
A Caterpillar moving slaw.
„Good ev’n t’ ye, mistress Ant,” said he;
„How ‘s a’ at hame? I ‘m blyth to s’ ye.”
The saucy Ant view’d him with scorn,
Nor wad civilities return;
But gecking up her head, quoth she,
„Poor animal! I pity thee;
” Wha scarce can claim to be a creature,
„But some experiment of nature,
„Whase silly shape displeas’d her eye,
” And thus unfinish’d was flung bye.
„For me, I ‘m made with better grace,
„With active limbs, and lively face;
„And cleverly can move with ease
„Frae place to place where’er I please;
„Can foot a minuet or a jig,
„And snoov ‘t like ony whirly-gig;
„Which gars my jo aft grip my hand,
„Till his heart pitty-pattys, and —
„But laigh my qualities I bring,
„To stand up clashing with a thing,
„A creeping thing the like of thee,
„Not worthy of a farewell t’ye.”
The airy ant syne turn’d awa,
And left him with a proud gaffa.
The Caterpillar was struck dumb,
And never answer’d her a mum:
The humble reptile fand some pain,
Thus to be banter’d with disdain.
But tent neist time the Ant came by,
The worm was grown a Butterfly:
Transparent were his wings and fair,
Which bare him flight’ring thro’ the air.
Upon a flower he stapt his flight,
And thinking on his former slight,
Thus to the Ant himself addrest:
„Pray, Madam, will ye please to rest?
„And notice what I now advise:
„Inferiors ne’er too much despise,
„For fortune may gi’e sic a turn,
„To raise aboon ye what ye scorn:
„For instance, now I spread my wing
„In air, while you ‘re a creeping thing.”
Furnica, îngâmfata, într-o zi
Zbura peste izlazuri când zări
Omida ce se strămuta alene –
Prilej grozav ca să se umfle-n pene.
„Domniţă, zise-omida, -s bucuroasă
Că te-ntâlnesc – sunt toate bune-acasă”?
Furnica nu-i răspunse la bineţe
Şi, măsurând-o cu priviri semeţe,
Pe spate-şi dete capul şi grăi:
„Ce milă mi-e de tine, dac-ai şti!
Jivină descleiată eşti, zidire
Ce doar a încercat-o maica-fire;
Când a văzut cam ce-a ieşit, scârbită,
Te-a azvârlit cât colo-ntr-o clipită.
Ci, iată, eu, cu evghenie-n neam,
Sunt frumuşică, mădulare am
Cu cari mă mişc şi mă învârt uşor
Şi-oriunde-s gata să mă desfăşor.
În menuet şi-n orice danţ turbat
M-arunc cu-ntreagă firea mea, nu cat!
O, cavalerul mâna cum mi-o-ndeasă,
Cum îi mai bate inima sfioasă,
Cum… – dar de ce să mă-njosesc atât
Şi cu ce este-n mine mai urât
Să-nfrunt o aschimodie ca tine,
Nevrednică de un „rămâi cu bine”?”
Înaripata râse apoi fudul
Şi dispăru – stătuse doar destul.
Iar într-acestea jalnica omidă,
Curpinsă de durere şi obidă
Că-i socotită lucru de nimic,
Tăcuse, bineînţeles, chitic.
Dar când veni furnica mai apoi,
Omida era fluture de soi
Şi aripile gingaş străvezii
Prin aer o purtau peste câmpii;
Şi fluturele, poposind pe-o floare,
Cu gând la-acele vorbe jignitoare,
Către furnică glăsui astfel:
„Ce-ar fi să şezi, domniţă, puţintel?
Doresc să-ţi dau un sfat: nu judeca
Pe-acei ce-s mai prejos de seama ta,
Căci soarta, care-i schimbătoare foarte,
Cândva, cumva, le poate face parte.
De-o vorbă, eu mă-nalţ acum în zbor,
Iar tu eşti un biet vierme târâtor.”
Allan Ramsay traducere de Leon Leviţchi

© 2024 blog.ro-en.ro