06 iul.

„Upon Westminster Bridge” de William Wordsworth

Earth has not anything to show more fair:
Dull would he be of soul who could pass by
A sight so touching in its majesty:
This City now doth like a garment wear
The beauty of the morning; silent, bare,
Ships, towers, domes, theatres, and temples lie
Open unto the fields, and to the sky;
All bright and glittering in the smokeless air.
Never did sun more beautifully steep
In his first splendour valley, rock, or hill;
Ne’er saw I, never felt, a calm so deep!
The river glideth at his own sweet will:
Dear God! the very houses seem asleep;
And all that mighty heart is lying still!
Nu-i loc pe lume mai frumos s-arate!
Om bont la suflet trebuie să fie
Cel neuimit de-atâta măreţie…
Al dimineţii fast peste Cetate
E ca un strai; biserici, turn, palate,
Mari nave, domuri cu sclipire vie
Se-nşiră către slăvi şi spre câmpie;
Văzduhu-i pur; tăcute-s, limpezi, toate.
Nicicând n-a mai scăldat văi, dealuri, stâncă
Aşa frumos, în zori, superbul soare;
Nicicând simţii o pace-atât de-adâncă
Iar apa curge lin unduitoare;
Chiar casele par adormite încă;
E-o forţă-n tot, atotliniştitoare!
William Wordsworth traducere de Tudor Dorin

Adauga un comentariu!



Alte articole pe subiecte similare

© 2024 blog.ro-en.ro