Rezultate

07 iul.

a prefera

Verbul a prefera are, în dicţionare, o serie de explicaţii care se referă, toate, la aceeaşi idee de bază – a alegerii a ceva în detrimentul a altceva –, discutând însă mai mult sau mai puţin motivele acestei alegeri. Astfel, prima lămurire care apare notată este sensul extins, cel general, însemnând „a da întâietate sau precădere unui lucru, unei situaţii sau unei fiinţe, în raport cu altceva sau cu altcineva”.

Definiţia pare însă a fi insuficientă, pentru că această acordare de întâietate se face pe baza unor evaluări – de multe ori personale – şi a unor ierarhizări. Dicţionarele completează lămuririle, în consecinţă, subliniind că verbul se referă la „a considera ceva sau pe cineva mai bun, mai valoros, mai important etc., în raport cu altceva sau cu altcineva”, ori „a aprecia mai mult ceva sau pe cineva, a ţine mai mult la …, a-i plăcea mai mult ceva sau cineva”.

Continuare »

07 mai

„Sonnet LXXV” de Edmund Spenser

One day I wrote her name upon the strand,
But came the waves and washed it away:
Again I wrote it with a second hand,
But came the tide, and made my pains his prey.
Vain man, said she, that doest in vain assay
A mortal thing so to immortalize,
For I myself shall like to this decay,
And eek my name be wiped out likewise.
Not so (quoth I), let baser things devise
To die in dust, but you shall live by fame:
My verse your virtues rare shall eternize,
And in the heavens write your glorious name.
Where whenas Death shall all the world subdue,
Out love shall live, and later life renew.
I-am scris alesei numele-n nisip,
Dar valul năvălind, l-a şters pe dată:
Şi iar l-am scris, întru acelaşi chip,
Dar marea şi-a făcut din truda-mi pradă.
Copile, spuse ea, ce-ncerci în van
Să-nveşniceşti un lucru pieritor,
Eu însămi va la fel să mă destram,
La fel s-o şterge numele-mi, uşor.
Nu, nu! strigai, ce-i calp în ţărână moară,
Ci tu prin har vei dăinui în lume;
Voi nemuri în vers făptura-ţi rară,
Şi-n cer voi dăltui cerescu-ţi nume.
Şi-acolo, când pieri-va lumea toată,
Trăi-vom cu iubire-mprospătată.
Edmund Spenser traducere de Dan Duţescu

29 mai

„Mirabila sămânţă” de Lucian Blaga

Mă rogi cu-n surâs şi cu dulce cuvânt
rost să fac de seminţe, de rarele,
pentru Eutopia, mândra grădină,
în preajma căreia fulgere rodnice joacă
să-nalţe tăcutele seve-n lumină.
You ask me sweetly, and with smile,
to bring you rare seeds
for Eutopia, the proud garden
where the fertile lightnings play
to raise the silent saps to light.


Continuare »

24 oct.

„The Walrus and the Carpenter” de Lewis Carroll

The sun was shining on the sea,
Shining with all his might:
He did his very best to make
The billows smooth and bright –
And this was odd, because it was
The middle of the night.
Pe mare soarele-n amiază
Cu toată forţa strălucea,
El îşi dădea toată silinţa
Şi valurile netezea.
Era ciudat cum nu se poate
Că se făcuse miez de noapte.


Continuare »

07 iul.

Plajă

Cei care chiar nu ştiu la ce e bună o plajă, s-ar putea să înoate prin nisip :))

06 oct.

„Rhapsody on a Windy Night” de T.S. Eliot

Twelve o’clock.
Along the reaches of the street
Held in a lunar synthesis,
Whispering lunar incantations
Dissolve the floors of memory
And all its clear relations,
Its divisions and precisions,
Every street lamp that I pass
Beats like a fatalistic drum,
And through the spaces of the dark
Midnight shakes the memory
As a madman shakes a dead geranium.
Ora douăsprezece.
Pe toată întinderea acestei străzi
Acum suspendată într-o sinteză lunară,
Incantaţiile şoptitoare ale lunii
Dizolvă planurile amintirii
Cu toate legăturile ei limpezi,
Cu toate diviziunile şi preciziile ei.
Şi fiecare felinar sub care trec în drumul meu
Pulsează ca o tobă resemnată,
Iară prin spaţiile întunecimii
Miezul de noapte zgâlţâie amintirea
Aşa cum un nebun zgâlţâie o muşcată uscată.


Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro