Verbul a medita are sensuri care vin din două zone diferite: unele dintre ele au legătură cu „a gândi, a reflecta îndelung asupra unui lucru”, iar celelalte cu „a ajuta, în afara orelor de curs, să-și pregătească lecțiile, examenele”. Voi lăsa la o parte, deocamdată, cea de-a doua categorie și mă voi ocupa doar de prima, care pare mai diversă.

Termenul vine din franceză (méditer), este o moștenire din limba latină (meditari) și se construiește adesea cu prepozițiile „la” și „asupra”. Cele două sensuri învechite ale sale se referă la „a examina ceva din toate punctele de vedere”, dar și la „a pune ceva la cale, a organiza pe ascuns” (referitor la acțiuni dușmănoase sau lucruri reprobabile).

Mai rar, verbul este utilizat cu sensul de „a-și reprezenta în minte, a pregăti îndelung în gând” – pentru planuri, lucruri idei. Toate acestea fiind zise, echivalentele pot fi extrem de numeroase și variate: a analiza, a aprofunda, a cerceta, a chibzui, a considera, a cugeta, a examina, a gandi, a investiga, a judeca, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a raționa, a reflecta, a studia, a țese, a urmări, a urzi, a visa.

Continuare »

Verbul a steriliza este un neologism, vine din franceză (stériliser) și are două sensuri importante, deseori folosite în lumea asta în care trăim noi. Înseamnă, pe de o parte, „a distruge (prin mijloace termice sau chimice) microbii dintr-un mediu sau de pe un obiect; a face să fie steril”, fiind sinonim cu a dezinfecta, a aseptiza.

Pe de altă parte, se referă la „a face ca un om sau un animal să devină steril, incapabil de a procrea”, situație în care are o mulțime de sinonime: a castra, a curăți, a emascula, a herelui, a întoarce, a jugăni, a scapeți, a scopi, a stârpi, a suci. Cred că plecând de aici, termenul are și o conotație figurată – „a face să nu aibă nici un rezultat”, echivalent al lui a anihila, a desființa.

Continuare »

Verbul a amnistia este un neologism venit din franceză – amnistier. Înseamnă „a acorda amnistie unui infractor” sau „a scoate un delict de sub sancțiunile legii”. Termenul are, prin urmare, un sens propriu – „a acorda printr-o lege o amnistie”, dar și unul figurat – „a ierta, a trece cu vederea”.

Se poate folosi cu referire la deținuții eliberați printr-o amnistie, dar și orice alte situații în care o persoană este scutită de o pedeapsă ori este iertată, scuzată. Fundamental, sensurile verbului sunt legate de cel al substantivului corespunzător – amnistie.

Continuare »

Verbul a comite vine din limba latină (committere) și are un sens de bază foarte bine cunoscut – „a face, a înfăptui, a săvârși o greșeală sau o faptă rea”. Dicționarele academice mai menționează câteva sensuri, dintre care unul este familiar și peiorativ – „a scrie lucrări mediocre”, iar celălat este un franțuzism ieșit din uz, care funcționa în registrul juridic – „a însărcina pe cineva cu ceva” sau „a încredința cuiva o afacere de comerț”.

Prin urmare, verbul intră în relație semantică directă cu substantivul greșeală sau infracțiune, de pildă (până la crimă, evident) și indică, în general, lucruri rele ori – mai curând – fapte reprobabile. Expresia familiară am/ai comis-o! nu apare în scripte, dar o știu folosită pentru situațiile în care s-a gafat uriaș ori s-a greșit iremediabil. Recunoașterea presupune și asumarea gravității situației.

Continuare »

Această expresie argotică, specifică mai ales englezei britanice, este fascinantă prin opoziția pe care o instaurează între formă și sens.

După cum bine se vede, forma sa este negativă, „not half„, însă sensul pe care îl are este pozitiv. Astfel, este îndeobște tradusă prin „foarte”, iar rolul său în comunicare este de a exprima ceva în termeni mai apăsați decât ar fi cazul într-o situație neutră.

Un exemplu: „Have you been drinking all night? Not half!”

Trebuie remarcat și faptul că, deși se traduce prin „foarte” („foarte mult” în acest caz), această expresie se folosește mai ales în mod ironic, astfel că „foarte mult” poate fi interpretat ca fiind un alt fel de a spune „Glumești?!”

Verbul a (se) sfinți are o istorie bogată în limbă, poate pentru că vine din slava veche – sventiti. Se folosește, evident, în concepție religioasă creștină și are mai multe accepții: „a trece pe cineva în rândul sfinților” (în mod solemn și cu îndeplinirea unui ritual stabilit), „a efectua un ritual prin care se conferă unor obiecte caracter sacru”, adică „a trage harul divin asupra unor obiecte prin rostire de rugăciuni”, dar și „a hirotonisi un preot”.

Înseamnă, de asemenea, și „a trata cu dragoste și admirație exagerată”. Termenul are o utilizare reflexivă regională, care apare în Muntenia, mai ales în construcții negative, explicată prin „a-și impune voința, a-și face gusturile, voile, mendrele”, adică „a face ce vrea”. Sensul religios pierdut se folosește în expresii de tipul „omul cinstește locul” care arată că rezultatele în muncă depind de calitățile omului și nu de locul în care acesta se găsește.

Continuare »