Rezultate

23 nov.

a compensa

Verbul a compensa este mai bogat decât pare la prima vedere, în principal, datorită faptului că vine chiar prin relatinizare (compensare), pe filieră franceză (compenser). Înseamnă „a înlocui ceva consumat sau cheltuit prin altceva (egal ca valoare); a completa sau a înlocui ceva insuficient cu altceva, a declara echivalentă valoarea a două lucruri”. Principiul care stă la baza acestei acțiuni are în vedere încercarea de „a îndrepta un rău printr-un bine ori a răsplăti în mod corespunzător”.

Alte două sensuri ale termenului funcționează în domeniile științifice, unul în fizică – „a micșora sau a anula efectului unei anumite acțiuni, a neutraliza în mod reciproc, a înlătura erorile de deviație ale unei busole”, celălalt în medicină – „a face să-și revină sau a-și reveni la o stare de funcționare normală, de echilibru, a-și restabili echilibrul funcțional”. Lexemul se mai poate referi la „determinarea valorii mijlocii sau a celei mai probabile a unui șir de măsurători, ale căror rezultate brute sunt afectate de erori accidentale”.

Continuare »

17 nov.

down in the dumps

În limba engleză actuală, expresia „down in the dumps” înseamnă că nu avem o starea de spirit bună.

Însă termenul original din engleza dinastiei Tudor desemna o stare de vis cu ochii deschişi, ori de uimire şi nedumerire, şi nu una depresivă. În sensul acesta, probabil că-şi are rădăcinile într-un termen vechi olandez, „domp”, care însemna „abur”, „mist”.

Aşadar, nu visaţi excesiv. Visarea se poate transforma în coşmar.

30 oct.

Something Religious

A plane full of retirees headed for Florida was gripped with fear when the pilot announced, „Two of our engines are on fire; we are flying through a heavy fog, and it has eliminated all our visibility.”

The passengers were numb with fear, except for one… a retired minister. „Now, now, keep calm,” he said. „Let’s all bow our heads and pray.”

Immediately, the group bowed their heads to pray… except one man. „Why aren’t you bowing your head to pray?” the minister asked.

„I don’t know how to pray,” replied the passenger.

„Well, just do something religious!” instructed the minister.

The man got up and passed his hat down the aisle, taking an offering.

26 oct.

a clămpăni

Verbul a clămpăni face parte dintr-o serie de termeni foarte expresivi, care demonstrează din plin frumusețea și inventivitatea limbii ăsteia bătrâne. S-a format prin derivare, de la interjecția clamp, cu sufixul –ăni, și are două sensuri principale. Cel propriu înseamnă „a produce un zgomot specific prin lovirea a două obiecte (dure), prin închiderea violentă a unei uși, a unui capac, de papuci în mers etc.”, iar cel figurat – „a vorbi vrute și nevrute, mult și fără rost” – este folosit cu ironie, uneori determinat de structura „din gură”.

Partea foarte interesantă este utilizarea verbului cu referire precisă la berze – „a bate din cioc scoțând un sunet caracteristic”. Se mai folosește și cu privire la clănțănitul din dinți ori la dârdâit, la mâncatul cu zgomot, dar și pentru persoanele care tremură puțin (de bătrânețe). Mai există două variante fonetice asemănătoare – a clăpăi, a clămpăi, dar majoritatea sinonimelor fac trimitere la cea de-a doua semnificație – a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni. Pentru obiceiurile sale cele mai plăcute, românul a găsit câteva nume grozave. Mie mi se lipesc de suflet astea.

Continuare »

30 sept.

„Go and catch a falling star” de John Donne

Go and catch a falling star,
Get with child a mandrake root,
Tell me where all past years are,
Or who cleft the devil’s foot,
Teach me to hear mermaids singing,
Or to keep off envy’s stinging,
And find
What wind
Serves to advance an honest mind.
Prinde steaua ce-o să cadă,
Scoate rod din mătrăgune,
Fă-i Satanei nod la coadă,
Unde-s duşii secoli, spune,
Fă-mă dârz, şi să mă-nveţi
Cum să scap de pizmăreţi,
Zi-mi că vântul
Face gândul
Mai curat, înseninându-l.
If thou be’st born to strange sights,
Things invisible to see,
Ride ten thousand days and nights,
Till age snow white hairs on thee,
Thou, when thou return’st, wilt tell me,
All strange wonders that befell thee,
And swear,
No where
Lives a woman true, and fair.
Dacă vrei minuni să-admiri
Ce privirea nu le-atinge,
Călăreşte ani la şir
Pân’ ce Vremea-n păr ţi-o ninge;
Iar la-ntors să-mi spui de toate
Întâmplările ciudate…
Şi-ai să juri
Că nici aiuri
Nu-i credinţă unde-s nuri.
If thou find’st one, let me know,
Such a pilgrimage were sweet;
Yet do not, I would not go,
Though at next door we might meet;
Though she were true, when you met her,
And last, till you write your letter,
Yet she
Will be
False, ere I come, to two, or three.
Ştii vreo mândră credincioasă,
Ca s-alerg hagiu spre ea…?
Totuşi, nu m-aş duce, lasă,
Chiar de-ar locui colea.
Căci de-o fi fidelă fata
Pân’ ţi-aş da răvaşul gata,
Până ce-ţi
Pun şi peceţi
Va-nşela doi-trei băieţi!
John Donne traducere de Tudor Dorin

23 sept.

„The Timber” de Henry Vaughn

Sure thou didst flourish once! and many springs,
Many bright mornings, much dew, many showers,
Pass’d o’er thy head; many light hearts and wings,
Which now are dead, lodg’d in thy living bowers.
Cândva-nfloreai şi tu! şi mulţi prieri,
Mulţi zori şi multă rouă, multe ploi
S-au perindat; şi parcă până ieri
Mult păsăret îţi cuibărea prin foi.
And still a new succession sings and flies;
Fresh groves grow up, and their green branches shoot
Towards the old and still enduring skies,
While the low violet thrives at their root.
Noi ciripiri şi zboruri vin la rând,
Cresc noi dumbrăvi, din crengi subţiri smicele
Spre cerul vechi şi veşnic, sus, pe când
Ţi-aduni, lângă tulpină, viorele.
But thou beneath the sad and heavy line
Of death, doth waste all senseless, cold, and dark;
Where not so much as dreams of light may shine,
Nor any thought of greenness, leaf, or bark.
Dar tu pe tristul morţii drum te pierzi
Întreg, în bezne, ger şi uluire,
Acolo unde ram şi frunze verzi
Par numai, ca prin vis, o licărire.
And yet—as if some deep hate and dissent,
Bred in thy growth betwixt high winds and thee,
Were still alive—thou dost great storms resent
Before they come, and know’st how near they be.
Şi totuşi – când vreo duşmănie grea
Va bântui dinspre furtuni spre tine,
Ca-n viaţă, iar – ai s-o presimţi pre ea
Din depărtări, şi-ai să cunoşti că vine.
Else all at rest thou liest, and the fierce breath
Of tempests can no more disturb thy ease;
But this thy strange resentment after death
Means only those who broke—in life—thy peace.
Ci dacă-adormi de tot, viforniţi crunte
Tihnirii tale nu mai au ce-i face;
Iar după moarte spaima-ţi or s-o-nfrunte
Doar cei ce-n viaţă nu-ţi dădură pace.
Henry Vaughn traducere de Tudor Dorin

© 2024 blog.ro-en.ro