Rezultate

01 apr.

a patetiza

Verbul a patetiza vine din limba franceză (pathétiser), este intranzitiv și e folosit mai ales în registrul livresc. Definițiile sunt două – „a pune patos (în ceva)” și „a exagera caracterul patetic”. Și cam asta este tot ce precizează dicționarele despre acest verb.

Pot să înțeleg și să apreciez primul sens al verbului. Puține lucruri care merită făcute în viața asta pot fi realizate fără dăruirea pătimașă de sine. Semnificația lui este înaltă, iar această dimensiune lipsește din multe aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Evident că nu toți avem destine excepționale, așa că poate părea ciudată afirmația că patosul ar fi un ingredient necesar al vieții… Și totuși. Când de frumoși sunt oamenii însuflețiți de pasiuni!

Continuare »

05 dec.

„Third Ypres” de Edmund Blunden

Triumph! How strange, how strong had triumph come
On weary hate of foul and endless war
When from its grey gravecloths awoke anew
The summer day. Among the tumbled wreck
Of fascinated lines and mounds the light was peering,
Half-smiling upon us, and our newfound pride;
The terror of the waiting night outlived,
The time too crowded for the heart to count
All the sharp cost in friends killed on the assault.
No hook of all the octopus had held us,
Here stood we trampling down the ancient tyrant.
So shouting dug we among the monstrous pits.
Amazing quiet fell upon the waste,
Quiet intolerable to those who felt
The hurrying batteries beyond the masking hills
For their new parley setting themsleves in array
In crafty fourms unmapped.
No, these, smiled faith,
Are dumb for the reason of their overthrow.
They move not back, they lie among the crews
Twisted and chocked, they’ll never speak again.
Only the copse where once might stand a shrine
Still clacked and suddenly hissed its bullets by.
The War would end, the Line was on the move,
And at a bound the impassable was passed.
We lay and waited with extravagant joy.
Triumf! Triumf bizar, muiat în ura
Războiului murdar și fără capăt,
Când s-a trezit o zi de vară
Din giulgiu-i sur. Lumina săgeta
Fascine, lut și apă, mângâind
Mândria noastră nou-născută; groaza
Înfriguratei așteptări nocturne
Slăbea iar timpul era prea-nțesat
Ca inima să-i numere pe morți.
După asalt, simțeam că am strivit
Tentaculele hidrei ancestrale,
Și chiuiam, săpând prin catacombe.
Pustia amuțise iar tăcerea
Ne-nnebunea căci dincolo de creste
Se regrupau, pe semne, baterii
Menite a-ntări parlamentarea.
Încrederea zâmbea; au amuțit
Căci sunt distruse; zac fără putere
În vraful morților – nu vor vorbi.
Dar crângul cu altarul în ruine
Mai azvârlea cartușe șuierate…
Va Lua sfârșit războiul, Linia
Se strămuta și, iată, ca prin farmec,
Fusese străbătut nestrăbătutul.
Extaziați, ședeam și așteptam.


Continuare »

27 nov.

Cuvântul anului 2018 la OED: toxic

Cuvântul care surprinde cel mai bine „etosul, starea de spirit sau preocupările” anului 2018 este „toxic”, potrivit Oxford Dictionaries, care a încoronat adjectivul ca fiind cuvântul anului. Prin urmare este oficial: anul 2018 este toxic. Cel puțin lexicografic vorbind.

„Toxic” a fost considerat ca având „potențial de durată ca termen de semnificație culturală”.

Continuare »

23 iul.

a rezerva

Verbul a rezerva este un neologism venit din limba franceză – réserver, în urma procesului de relatinizare (din mai vechiul reservare). Înseamnă, în primul rând, „a păstra ceva pentru cineva sau pentru ceva, pentru alt timp sau pentru altă întrebuințare; a pune deoparte (ceva) dintr-un tot”, fiind sinonim cu a (re)ține, a opri. Una dintre expresiile cel mai des folosite este a-și rezerva dreptul (a-și păstra pentru sine un drept).

Utilizat cu valoare pasivă, verbul se explică prin „a destina exclusiv (sau special) unei persoane sau unui grup, ori pentru un anumit scop”, fiind echivalent cu a atribui. Sensul figurat are în vedere soarta, providența, adică „a stabili dinainte” – a hărăzi, a hotărî, a meni, a orândui, a predestina, a pregăti, a rândui, a sorti, a soroci, a ursi, adică „a-i face cuiva parte de ceva”.

Continuare »

25 iun.

a (se) hotărî

Verbul a (se) hotărî este un derivat al substantivului hotar – ceea ce mi se pare foarte interesant, pentru că (într-un fel ciudat) nu văzusem legătura de sens dintre cele două cuvinte, până când nu mi-a scos-o la iveală dicționarul… Poate pentru că această accepție a termenului este deja învechită – „a stabili limitele unui teritoriu, a pune hotar” sau „a se mărgini cu…, a fi vecin cu cineva”.

Sensurile mai des utilizate astăzi par a fi pierdut relația cu termenul de bază sau, în cel mai bun caz, aceasta a devenit metaforică. Înseamnă, în primul rând, „a alege (între mai multe posibilități), a lua sau a face să ia o hotărâre, a stabili cu fermitate”, idee completată cu o valoare tranzitivă folosită rar și construită cu dativul „a porunci cuiva să facă ceva”. Verbul se mai poate referi la „a fixa o dată sau un termen” sau la „a meni pe cineva pentru ceva”.

Sinonimele sunt numeroase și variate, în funcție de context: a alege, a circumscrie, a comanda, a condamna, a convinge, a (se) decide, a delimita, a demarca, a destina, a determina, a dispune, a fixa, a hărăzi, a hotărnici, a institui, a întocmi, a învecina, a limita, a marca, a mărgini, a meni, a orândui, a ordona, a osândi, a pecetlui, a pedepsi, a porunci, a preciza, a predestina, a preursi, a pronunța, a stabili, a statornici.

Continuare »

11 iun.

a grădinări

Verbul a grădinări este un derivat al substantivului grădinar, având, prin urmare, un sens extrem de ușor de anticipat – „a se ocupa de cultivarea unei grădini” (sau a mai multora). Este intranzitiv (adică nu acceptă complement direct – pe cine? ce?) și se folosește rar, se pare.

Unele dicționare insistă pe legătura foarte strânsă dintre meserie și cel care o practică – „a practica ocupația de grădinar; a fi grădinar”, altele au în vedere cele două coordonate ale acestei activități complexe – „a cultiva și a întreține o grădină”, insistând și asupra faptului că termenul are în vedere, mai ales, îngrijirea zarzavaturilor.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro