Verbul a (se) suprapune s-a format prin compunere, din elementul supra- („deasupra, peste”) și verbul a pune, după model francez – superposer. Are două utilizări importante, dintre care prima (cea tranzitivă) îl explică aproape prin reperarea sensului celor două elemente componente: „a așeza, a pune un lucru deasupra altuia; a plasa, a așeza ceva peste altceva”. Folosit în geometrie, înseamnă „a pune o figură deasupra alteia pentru a le verifica egalitatea”.

Folosirea reflexivă a verbului are legătură cu suprafețele care se află așezate una deasupra alteia („a se potrivi exact una peste alta”), sau – prin extindere de sens – cu orice evenimente care au loc în același timp („a se produce concomitent”) – sinonimul fiind a coincide. Alți termeni echivalenți sunt a etaja, a superpune (mult mai rar folosit) sau a se încăleca (utilizat în registrul arhaic și familiar).

Continuare »

Expresia „fake news”, care descrie poveşti fără o bază în realitate, a fost aleasă de Macquarie Dictionary dreptul cuvântul anului. Se spune că practica creării zvonurilor false, propagandei şi a dezinformării au influenţat rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA.

Alegerea substantivelor compuse este o altă modă cu tendinţă crescătoare a celor care aleg neologisme. Comitetul Macquarie, din care fac parte comentatorul politic Annabel Crabb şi autoarea Kate Grenville, a ales „fake news” în defavoarea lui „halal snack pack” (mâncare de fast food care combină straturi de cartofi prăjiţi, brânză rasă, carne de halal doner kebab, plus usturoi şi sos de barbecue şi chili) şi a lui „enby” (care descrie o persoană ce nu se identifică nici cu genul masculin, nici cu genul feminin).

Continuare »

The American Dialect Society (ADS) este un grup compus din academicieni, scriitori şi alte persoane interesate de lingvistică. Societatea a ales drept cuvântul anului 2016 „dumpster fire”, pentru că reprezintă cel mai bine „discursul public şi preocupările anului trecut.”

După votarea termenului, care a fost folosit adesea pentru a descrie alegerile prezidenţiale din 2016, societatea s-a gândit că ar fi înţelept să includă o reprezentare vizuală sub forma unui emoticon, aşa încât publicul să-şi poată imagina mai bine coşul de gunoi în flăcări prin care a trecut societatea americană.

Continuare »

Verbul a (se) trăda înseamnă, într-un prim sens, „a înșela în mod voit și perfid încrederea cuiva, săvârșind acte care îi sunt potrivnice, pactizând cu dușmanul”, iar într-o accepție mai largă, se poate referi la „a fi neloial față de cineva sau de ceva”. De asemenea, cuvântul poate avea în vedere comportamente („a se abate de la o linie de conduită”), interese, cauze și idei („a dovedi inconsecvență față de o acțiune, de o idee”) sau sentimente („a comite o infidelitate în dragoste sau în căsnicie”).

Atunci când face referire la facultăți fizice sau psihice, termenul se traduce prin „a nu mai funcționa bine, cauzând dificultăți; a nu mai sluji” (se folosește foarte des cu privire la memorie). Nuanța reflexivă este echivalentă cu expresii precum „a se da pe față, a se da de gol”. Dintre sinonime, în funcție de context, dicționarele pomenesc pe a înșela, a divulga, a vădi, a arăta, a exprima, a dezvălui, a vinde, a demasca, a descoperi, a destăinui.

Continuare »

Macmillan’s Open Dictionary a decretat că termenul este oficial după ce a făcut investigaţii în urma unei sugestii de la un cititor, aşa că „bawbag” este un cuvânt real. Dacă folosim termenul în Anglia, e ca şi cum am insulta pe cineva, pe când în Scoţia e un termen de alint, conform celor de la Macmillan.

Termenul argotic pentru „scrot” a fost folosit de zeci de ani înainte de apariţia fenomenului Twitter. În 2011, o furtună a fost botezată „Uraganul Bawbag”. Furtuna a fost devastatoare, cu vânturi de până la 265 km/h, care au măturat coastele, copacii au fost smulşi din rădăcini, iar şcolile, podurile şi drumurile închise. În câteva minute, denumirea a fost ca o scânteie ce a aprins un subiect de discuţie pe Twitter, devenind unul dintre subiectele de top # din lume.

Continuare »

Verbul a ucide vine din limba latină – occidere/uccidere – şi înseamnă „a pricinui moartea unei fiinţe, a lipsi de viaţă (premeditat sau din întâmplare)”, termenul fiind sinonim cu a omorî, a asasina, a răpune. Foarte rar, se foloseşte cu valoare reflexivă, fiind echivalent al lui a se sinucide, a-şi face seama. Sensul figurat pare a fi foarte interesant, referindu-se la a distruge (moraliceşte), a nimici, a desfiinţa.

Există şi o serie de utilizări regionale ale verbului, situaţie în care înseamnă „a snopi în bătaie, a (se) bate foarte tare, a (se) lovi rău”, a zdrobi, a sfărâma, a stâlci, a tăbăci, a făcălui. Foarte interesante sunt compusele formate de la acest verb, majoritatea referindu-se la cel pe care, conform unui tabú adânc înrădăcinat în mentalul popular, nu trebuie să-l numeşti niciodată: ucigă-l-crucea sau ucigă-l-toaca (considerate, amândouă, substantive masculine).

Continuare »