Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
29 sept.

DOOM 2: mizanscenă – moaşte

! mizanscenă are acum două variante pentru despărțirea în silabe – mi-zan-sce-nă și miz-an-sce-nă; este substantiv feminin cu genitiv-dativul mizanscenei și pluralul mizanscene

! mizantrop își modifică și el structura silabelor – mi-zan-trop, dar și miz-an-trop; substantivul masculin are pluralul mizantropi. Aceeași modificare o suferă întreaga familie lexicală, femininul !mizantropă (cu genitiv-dativul mizantropei și pluralul mizantrope), adjectivul !mizantropic (masculin cu pluralul mizantropici și femininul mizantropică-mizantropice), precum și noțiunea abstractă !mizantropie (substantiv feminin cu genitiv-dativul mizantropiei)

! mizer își pierde valoarea substantivală; este adjectiv cu pluralul mizeri și femininul mizeră-mizere

! mizilic primește formă nouă (anterior, singurul valabil era mezelic); este substantiv neutru cu pluralul mizilicuri

! moaște apare ca substantiv feminin plural (deci defectiv de singular)

Publicat de in Limba română, Ortografie
Comenteaza!     Recomanda!

28 iul.

a copleşi

Verbul a copleşi are o sonoritate aparte, fără a fi unul foarte des utilizat, pentru care dicţionarele menţionează două sensuri principale. Primul dintre acestea este sensul propriu – care funcţionează în sfera fizică, a lucrurilor sau a elementelor abstracte, şi înseamnă „a cuprinde din toate părţile”, stabilind sinonimie cu a înconjura, a năpădi, a birui, a doborî (pe cineva).

Cel de-al doilea sens funcţionează în sfera sentimentelor umane, referindu-se la „a cuprinde brusc şi cu putere, a emoţiona peste măsură, a impresiona puternic”, situaţie în care poate fi sinonim cu a covârşi, a împovăra, a apăsa, a strivi, a împresura, a prinde. Verbul poate avea în vedere emoţii şi sentimente puternice, atât pozitive, cât şi negative, care distrug, de obicei pentru perioade scurte de timp, echilibrul vieţii afective a omului.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

03 mart.

a (se) permanentiza

Verbul a (se) permanentiza este un neologism care s-a format de la adjectivul permanent, cu sufixul –iza. Nu e greu de presupus ce semnificaţie are, tocmai datorită înrudirii dintre cei doi termeni. În funcţie de valoarea reflexivă sau tranzitivă, verbul înseamnă „a deveni sau a face să devină permanent, durabil; a menţine neschimbat în timp”, stabilind, prin urmare, sinonimie cu unul dintre sensurile verbului a (se) statornici.

A venit primăvara! Ştiu că n-aţi observat, pentru că afară par să se fi permanentizat umbra, ploaia şi răceala. Cer coborât apăsător prea aproape de pământ, oameni gri şi-ngreunaţi de-atâta umezeală, soare filtrat prin tristeţi care nu mai au nimic abstract în ele, sunt aproape materiale. O dezolare atât de deasă, de-ţi vine s-o tai cu cuţitul. Mă întrebam ieri dac-or fi şi oameni fericiţi pe vremea asta… sigur că sunt, dar ce obositor o fi să fii fericit în ciuda universului tot!

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

15 iul.

a se preumbla

Verbul a se preumbla este „ruda mai săracă” a lui a (se) plimba, fiind utilizat mai rar, dar în aproximativ aceleaşi contexte ca şi acesta; este un derivat al lui a umbla, iar diferenţele de sens nu sunt foarte mari. Termenul pare ieşit din uz, dar pe mine mă încântă sonoritatea lui moale şi expresivitatea lui arhaică.

Există, de asemenea, şi forme mai vechi – priumbla şi prembla, precum şi variante regionale – preîmbla (în Maramureş şi nordul Moldovei).

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

04 dec.

Un bărbat cum nu mai există

Sigur e că a atras atenţia :))

Publicat de in Anunţuri, Limba engleză, Umor
Comenteaza!     Recomanda!

16 mai

a corecta

A corecta face parte dintre verbele pe care le găsim, în general, conotate pozitiv. Înseamnă, în primul rând, „a îndrepta greşelile/defectele”, stabilind sinonimie cu a corija sau a rectifica, scopul fundamental al acestei acţiuni fiind acela de a repara, a îmbunătăţi. Deşi ca idee verbul acesta pare să fie o mare găselniţă, două hibe am reuşit să găsesc la felul în care oamenii înţeleg să-l utilizeze.

M-am întrebat de multe ori ce rost are folosirea verbului a corecta în cazul tezelor copiilor. Ce se mai corectează acolo? Felul în care se lucrează uneori seamănă mai curând a vânătoare de greşeli şi executare! Aş înclina să cred că ceea ce se face înainte de test poate să completeze goluri – deci să îmbunătăţească, iar acţiuni ulterioare testului ar putea remedia situaţia, pornind de la greşelile comise… Însă verificarea şi notarea răspunsurilor nu par – în sine – să repare greşelile, iar „a corecta lucrări” sună teribil a nonsens uneori! Mai ales când eşti îngropat în ele, presupun!

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro