Aşa cum l-am găsit prin dicţionare, verbul a cârcoti are două sensuri – în opinia mea, unul bun şi unul rău. Adică nu e nimic greşit în „a-ţi arăta nemulţumirea” atunci când lucrurile nu merg aşa cum consideri că ar trebui sau ţi-ar fi bine, dar nu cred că „ a se certa, a se sfădi mereu” este o soluţie pentru nimic. Dus până la extrem, termenul se poate referi la o atitudine constantă de manifestare a nemulţumirii, bombănind şi căutând motiv de ceartă, iar sinonimele cele mai des utilizate sunt a se certa, a se învrăjbi, a se supăra.

Verbul are ca origine substantivul cârcotă, sinonim cu neînţelegere, ceartă, gâlceavă, provenit din sârbescul krkotja „lipsă de mlădiere, inflexibilitate”, al cărui sens pare să-l fi moştenit într-o oarecare măsură. Acoperă însă o gamă mult mai amplă de manifestări – de la diferend, divergenţă, dezacord, discuţie, neînţelegere, până la animozitate, conflict, dezbinare, discordie, învrăjbire, sfadă, gâlceavă, vrajbă, zâzanie, dispută, litigiu. În ceea ce priveşte expresiile, a dat a intra/a se băga în cârcotă cu cineva.

Continuare »

Verbul a boteza face parte dintre acelea care confirmă interesanta coincidenţă a momentului formării poporului român cu cel al creştinării sale. Termenul face parte din fondul vechi al limbii şi a apărut prin evoluţie firească din latinescul „batizare-baptizare”, desemnând acţiunea de a supune sau a se supune botezului. Cel care o realizează este, pe de o parte, preotul care oficiază ceremonia de creştinare, iar pe de altă parte, cel care are calitatea de naş sau naşă pentru copil. Ritualul presupune primirea în rândul credincioşilor a unui nou-născut, prin atribuirea unui nume întru Hristos, dar aceasta nu este singura circumstanţă în care se utilizează termenul. Una dintre celelalte situaţii are, de asemenea, valenţe religioase, şi se referă la stropirea cu agheasmă a credincioşilor şi a caselor lor de către preot, cu prilejul unor slujbe sau sărbători bisericeşti.

Numitorul comun al tuturor sensurilor pe care le acumulează cuvântul pare să fie prezenţa apei, pentru că odată ieşiţi din sfera sacră, orice udare sau stropire poate purta, în sens mai mult sau mai puţin ironic, denumirea de „botez”, la fel ca şi orice încercare de a da un nume (de batjocură), un supranume sau o poreclă. În ultimă instanţă, simpla amestecare cu apă a laptelui, a vinului sau a rachiului, pentru a câştiga un ban în plus are, în limbaj familiar şi ironic, aceeaşi denumire.

Continuare »

Liceenii scapă de proba de competenţă lingvistică de la bacalaureat dacă prezintă un certificat internaţional de limba engleză din lista celor 13 aprobate de Ministerul Educaţiei pentru bacalaureatul din 2011.

Trei dintre examenele LCCI de la London Chamber of Commerce and Industry se regăsesc pe această listă. LCCI este oferit de EDI – o instituţie acreditată de guvernul britanic şi care lucrează îndeaproape cu ministerele educaţiei din mai multe ţări. Calificările LCCI sunt recunoscute în 120 de ţări de către universităţi de renume şi companii importante.

Continuare »

Verbul a renunţa se referă la „a se lăsa de ceva, a înceta de a mai face ceva, de a practica, de a exercita, de a mai întrebuinţa un anumit lucru”. Termenul are o conotaţie psihologică foarte puternică, putând să sugereze „a înceta de a mai râvni la ceva, a părăsi de bunăvoie ceva sau pe cineva, a nu mai dori” pur şi simplu. Acesta mi s-a părut a fi aspectul cel mai interesant – elementul volitiv. Renunţarea devine astfel un act conştient, o alegere, o decizie care, în ciuda faptului că pare a fi determinată de circumstanţe exterioare, corespunde de fapt (sau ar trebui) unei hotărâri personale şi asumate: „a înceta în mod voluntar să mai vrei ceva sau pe cineva, a se retrage în mod benevol”. Abia atunci semnificaţia verbului este deplină şi copleşitoare. Dintre sinonime, se pot aminti a abandona, a ceda, a se priva, a-şi refuza, a se lăsa, a se lepăda (popular), a desista (juridic).

Continuare »

Asociaţia InfoSPEED organizează o tabără de învăţare şi citire rapidă pentru o frumoasă vacanţă de toamnă, unde participanţii vor afla că se pot distra învăţând şi pot învăţa distrându-se. Performanţele extraordinare reuşite de copii fac că Programul InfoSPEED să fie una dintre recomandările de vârf pentru învăţare, pentru refacerea profundă a forţelor intelectuale şi fizice şi pentru dezvotare personală.

Modulul de Învăţare şi Citire Rapidă este un produs unic pe piaţă, iniţiat şi dezvoltat în ţară sub directa îndrumare a conf. dr. ing. Radu Budei, profesor al Universităţii Politehnice din Iaşi, inventator român cu rezultate remarcabile în domeniu. Beneficiind de un patent oferit de aparatul de citire rapidă – un aparat unic în lume, premiat în 2004 cu medalia de argint la Salonul de Inventică de la Geneva – modulul educativ beneficiază de un know-how unic acumulat de către fondator într-o perioadă de peste 30 de ani în domeniul procesării informaţiei precum şi de expertiza sa de peste 10 ani în traininguri de perfecţionare. Modulul se bucură de o certificare continuă a succesului şi de deosebite rezultate pozitive cunoscute în rândul miilor de cursanţi.

Continuare »

Centrul de Pregătire Profesională în Cultură organizează în perioada 4-9 octombrie 2010 cursul de seară „English for e-mailing” – curs de limba engleză, secţiunea limbaj business.

Programul se adresează tuturor angajaţilor care lucrează în departamentele de relaţii internaţionale, relaţii publice/cu publicul, celor care se ocupă cu elaborarea, implementarea şi diseminarea proiectelor europene, precum şi tuturor persoanelor care comunică frecvent în scris în limba engleză la locul de muncă şi doresc să dobândească sau să îşi perfecţioneze cunoştinţele de limbaj business.

Continuare »