„On the Way to Kew” de William Ernest Henley
On the way to Kew, By the river old and gray, Where in the Long Ago, We laughed and loitered so, I met a ghost to-day, A ghost that told of you – A ghost of old replies And sweet, inscrutable eyes Coming up from Richmond As you used to do. |
Pe drumul spre Kew, Pe malul bătrânului râu cenuşiu Pe unde-n Demultul Demult Hoinăream şi râdeam amândoi, Astăzi o umbră am întâlnit, Şi-am stat s-o ascult, O umbră care de tine spunea, Dându-mi în şoaptă răspuns, Cu ochi dulci, de nepătruns Care din Richmond venea către Kew, Aşa cum veneai altădată şi tu. |
By the river old and gray, The enchanted Long Ago Murmured and smiled anew. On the way to Kew, March had the laugh of May, The bare boughs looked aglow, And old immortal words Sang in my breast like birds, Coming up from Richmond As I used with you. |
Pe malul bătrânului râu cenuşiu, Demultul Demult cel de vrajă Murmura şi zâmbea iaraşă zglobiuu, Pe drumul spre Kew, Martie-avea râsul lui Mai, Flori vii izbucneau pe golaşe tulpine, Şi toate cuvintele nemuritoare Păsări în pieptu-mi erau, cântătoare, Cum veneam dinspre Richmond Ca pe vremuri cu tine. |
With the life of Long Ago Lived my thought of you. By the river old and gray Flowing his appointed way As I watched I knew What is good to know – Not in vain, not in vain, Shall I look for you again Coming up from Richmond On the way to Kew. |
Cu zilele din Demultul Demult S-a hrănit gândul meu despre tine. Pe malul bătrânului râu cenuşiu Ce curge pe-acelaşi făgaş cunoscut, Aşa cum priveam, am ştiut Ce-mi face atâta de bine să ştiu: Nu-n zadar, nu-n zadar Căutate-voi iarăşi şi iar, Venind dinspre Richmond Pe drumul spre Kew. |
William Ernest Henley | traducere de Dan Duţescu |