Rezultate

04 feb.

„Sonnet VI” de Michael Drayton

How many paltry foolish painted Things,
That now in coaches trouble every street,
Shall be forgotten (whom no Poet sings)
Ere they be well wrapped in their winding sheet!
Where I, to thee Eternity shall give!
When nothing else remaineth of these days.
And Queens hereafter shall be glad to live
Upon the alms of thy superfluous praise.
Virgins and matrons, reading these my rhymes,
Shall be so much delighted with thy Story,
That they shall grieve they lived not in these Times,
To have seen Thee, their sex’s only glory!
So shalt thou fly above the vulgar throng,
Still to survive in my immortal Song.
O, câte chipuri care râd prosteşte,
Zorzoane, fleacuri, mişunând pe stradă,
Ce pana de poet le ocoleşte,
Vor face parte din a morţii pradă!
Ci eu în dar ţi-aduc eternitate;
Când praful lin s-o cerne pe-aste zile,
Când doamne şi prinţese în palate
De versul tău s-or bucura, umile,
Fecioare sau bătrâne s-or uimi
De frumuseţea ce-a putut să nască
Iubirea noastră. Mult se vor mâhni
Că n-au trăit atunci, să te cunoască.
Astfel urca-vei peste cei de rând
Şi vei trăi în veşnicul meu cânt.
Michael Drayton traducere de Dan Duţescu

4

28 ian.

„Astrophil and Stella – Sonnet I” de Philip Sidney

Loving in truth, and fain in verse my love to show
That she (dear She) might take some pleasure of my pain:
Pleasure might cause her read, reading might make her know,
Knowledge might pity win, and pity grace obtain;
I sought fit words to paint the blackest face of woe,
Studying inventions fine, her wits to entertain:
Oft turning others’ leaves, to see if thence would flow
Some fresh and fruitful showers upon my sun-burn’d brain.
But words came halting forth, wanting Invention’s stay,
Invention, Nature’s child, fled step-dame Study’s blows,
And others’ feet still seem’d but strangers in my way.
Thus, great with child to speak, and helpless in my throes,
Biting my truant pen, beating myself for spite–
“Fool,” said my Muse to me, “look in thy heart and write.”
Iubind temeinic, m-oi preface-n vers,
Să-şi afle-un farmec draga-ntr-al meu dor –
Citind cu drag, cititu-i un revers
La tot ce-ndur – balsam îndurător!
Tristeţea-mi zugrăvii în chip divers,
Sortind expresii, har născocitor,
Scornii printr-alte pagini proaspăt viers,
Ploi rodnice-într-al arşiţei cuptor!
Dar calpe vorbe-alung Invenţia,
Ce-i prunc al Firii, studiul sterb o curmă:
Simt paşi străini umblând pe calea mea!
Când, burduşit cu vorbele-mi din urmă,
Îmi dau un pinten, Muza mea mă-mbie:
Smintite, moaie-n inimă şi scrie!
Philip Sidney traducere de Dan Duţescu

29 dec.

a dori

Verbul a dori este obţinut prin derivare direct din celebrul substantiv românesc dor, dar pare a avea sensurile mult mai bine definite, şi înrudite, de cele mai multe ori, mai curând cu substantivul dorinţă. Înseamnă, în primul rând, „a fi stăpânit de tendinţa lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva”, fiind sinonim cu a năzui, a râvni sau a tinde (spre ceva). Există şi o serie de expresii: a fi de dorit „a fi necesar, recomandabil, a se cuveni”, a lăsa de dorit „a avea lipsuri, a nu satisface”, cum doreşti/doriţi „formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri”.

Sigur, intensitatea şi obiectul dorului / dorinţei pot fi extrem de variante, de la „a avea intenţia, a vrea” – doresc o prăjitură, până la „a ţine mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aştepta pe cineva sau ceva cu nerăbdare”. Se poate referi la „a simţi dor” sau chiar la „a simţi atracţie erotică” – sensuri ce presupun o intensitate puternică a trăirilor. Sinonimele sunt numeroase şi potrivite pentru o paletă foarte amplă de sentimente şi dorinţe: a aspira, a ahtia, a cere, a dezidera (înv.), a iubi, a jelui, a jindui, a pofti, a voi, chiar şi a ura (cuiva ceva), atunci când gândurile sunt îndreptate spre împlinirea dorurilor altora.

Continuare »

13 aug.

„Persistenţa flăcărilor” de Gellu Naum

Imaginile devorante ale lucrurilor viitoare
steaua aprinsă a unui incendiu
ceea ce am iubit ceea ce am sperat
ceea ce rămâne de cunoscut
The devouring images of things to come
the kindled star of a burning house
what we have loved what we have hoped for
what still remains to be known
Costumele acrobaţilor îşi păstrează vioiciunea
se reîncepe plimbarea somnambulică
pe frigul fragil între vis şi ape
între moarte şi veghe
între memorie şi asfixie
În această cameră atrăgătoare prin culoarea sicrielor
ţipătul tău se deschide ca o fereastră
The acrobats’ costumes preserve their gaudiness
the sleepwalking begins again
on a fragile tight rope between dream and waters
between death and vigil
between memory and choking
In this room attractive through the colours of its coffins
your shriek opens like a window
E timpul să cunoaştem femeia adormită
ea nu aşteaptă decât asta
ea priveşte cu un unic ochi languros
liliecii care îşi fac cuib în palmele noastre
It’s time we knew the sleeping woman
that’s the only thing she’s wainting for
she’s watching with one languid eye
the bats that make their nests in our palms
Poezie de Gellu Naum Traducere de Dan Duţescu

29 iul.

O mie de definiţii adăugate la Chambers Dictionary

„Underperform” – a face mai puţin decât era de aşteptat ori s-a crezut posibil, folosit tradiţional în legătură cu echipa de fotbal a Angliei – este unul dintre cei 1.000 de termeni adăugaţi în cea de-a treisprezecea ediţie a dicţionarului britanic numărul unu ca vânzări.

Această ediţie a dicţionarului, publicat prima oară în 1872, marchează prima introducere a termenilor în dicţionar având ca sursă folosirea activă a acestora de către mulţime. Este cunoscut pentru includerea termenilor neobişnuiţi şi este popular printre cei care rezolvă cuvinte încrucişate. Un cuvânt trebuie să demonstreze „influenţa sa de durată asupra limbii pentru a evita ca expresiile cu viaţă scurtă sau fade să fie introduse,” au declarat purtătorii de cuvânt ai dicţionarului.

Continuare »

09 iul.

„Troilus and Criseyde. Book I” de Geoffrey Chaucer

The double sorwe of Troilus to tellen,
That was the king Priamus sone of Troye,
In lovinge, how his aventures fellen
Fro wo to wele, and after out of Ioye,
My purpos is, er that I parte fro ye.
Thesiphone, thou help me for tendyte
Thise woful vers, that wepen as I wryte!
De Troil, rigăi Priam fiu mezin –
Cât încă sunt cu voi aici – agale
Voi depăna: cum a sorbit din plin
Iubirea cu amarurile sale
Şi bucurii, şi-apoi cumplita-i jale.
Ajută-mi, Tisiphona, să înstrun
Trist viersul meu ce plânge cât îl spun.


Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro