Centrul de Limbi Străine A_BEST organizează cursuri intensive de limba englez şi limba germană pentru cadrele medicale, în sistem mini-grupă. Personalul medical care are nevoie de limba engleză sau germană la locul de muncă, pentru studiu individual sau pentru obţinerea unui loc de muncă în Marea Britanie ori Germania este aşteptat la cursurile de pregătire, ce se vor derula săptămânal, începând cu data de 24 noiembrie 2012.

În anul 2011, aproximativ 2900 de medici „au solicitat certificate profesionale curente colegiilor medicale din întreagă ţara pentru a putea pleca să lucreze în străinătate,” se arată într-un raport dat publicităţii de Colegiul Naţional al Medicilor. Totodată, primele două ţări alese de medici ca destinaţii au fost Germania şi Marea Britanie, conform sursei citate.

Continuare »

! a se făţări este un verb din fondul vechi ce trece în clasa reflexivelor; indicativul prezent este el se făţăreşte, imperfectul el se făţărea, iar conjunctivul el să se făţărească. Aceeaşi modificare (devine reflexiv) o suferă şi sinonim său mai cunoscut – !a se făţărnici, care are indicativul prezent el se făţărniceşte, imperfectul el se făţărnicea şi conjunctivul prezent el să se făţărnicească.

* făzăniţa este femela fazanului, o noutate în DOOM2, substantiv feminin cu genitiv-dativul făzăniţei şi pluralul făzăniţe

* fâs apare ca substantiv neutru comun (diferit de interjecţia fâs, care este şi ea menţionată), folosit în limbajul familiar

* febricitate (fe-bri-ci-ta-te) este substantiv feminin cu genitiv-dativul febricităţii („tendinţă de a face febră; stare febrilă; entuziasm, căldură”)

! fecal apare ca adjectiv masculin (modificare a femininului fecală, care dispare); cuvântul are, totuşi, plural cu formă feminină, deoarece intră în combinaţie (unică, indicată de DOOM2) cu substantivul neutru produs

Site-ul www.ro-en.ro a intrat în parteneriat cu binecunoscutul portal www.gsp.ro, devenind un serviciu integrat acestuia. Se poate observa o mică modificare în adresele paginilor din dicţionare, însă vechile adrese funcţionează în continuare, astfel încât nu este practic nicio schimbare în utilizarea dicţionarelor. Puteţi tasta în continuare atât de scurta adresă ro-en.ro – destinaţia preferată a românilor interesaţi de limba engleză.

Cătălin Ţepelin, Digital Manager la Gazeta Sporturilor, explică viziunea publicaţiei: „Un ziar bun este o combinaţie de lucruri serioase, lumeşti, vesele, triste, utile, triviale şi, cel mai important, un soi de înregistrare cotidiană a vieţii. Citatul îi aparţine lui Mario Garcia, unul dintre cei mai mari graficieni de presă din lume. Internetul sapă cu îndârjire la temelia ziarelor, aşa că definiţia lui Mario Garcia se rostogoleşte natural spre online. Şi surprinde perfect direcţia de dezvoltare a www.gsp.ro, unul dintre liderii presei digitale din .ro. Audienţa generoasă, peste două milioane de utilizatori unici pe lună, ne obligă să evoluăm. Suntem site-ul cu cel mai bun conţinut jurnalistic de sport şi vrem să devenim, în timp, un portal de servicii, o colecţie de instrumente utile userilor noştri. Utilitatea unui site ca www.ro-en.ro este evidentă, aşa că ideea parteneriatului cu GSP a venit firesc. Este un serviciu public făcut de ro-en.ro unui pol important al consumatorilor de Internet din România, fapt ce va spori vizibilitatea acestui proiect de succes coordonat cu pasiune de Lucian Velea.”

Sperăm ca acest parteneriat să fie benefic pentru toată lumea. Există multe idei pentru dezvoltarea dicţionarelor, iar noua susţinere poate accelera procesul. Aşadar, vă aşteptăm pe cât mai mulţi să ne vizitaţi frecvent!

Conform monitorizării efectuate de trafic.ro, în luna februarie 2012 dicţionarele ro-en.ro au avut aproape 400.000 de utilizatori diferiţi. Este un număr impresionant, care plasează site-ul pe prima poziţie în domeniul limbilor străine şi pe locul 129 între toate site-urile româneşti, conform monitorizării combinate realizate de trafic.ro şi sati.ro.

Am realizat doar jumătate din ce este planificat pentru acest site. Mai sunt multe de făcut, dar cum resursele sunt destul de limitate, durează mult. Acum puteţi ajuta la dezvoltarea dicţionarelor, sprijinind Asociaţia Culturală Citatepedia, înfiinţată cu scopul declarat de a oferi o bază mai bună pentru unele proiecte culturale şi educaţionale online. De exemplu, până cel târziu la 25 mai 2012, puteţi direcţiona 2% din impozitul pe venit către asociaţie. Finanţarea astfel obţinută va fi folosită pentru a asigura condiţii optime de găzduire online şi creşterea resurselor umane, pentru a putea îndeplini cât mai curând obiectivele.

Verbul a invidia are o interesantă problemă de semnificaţie, necesitând situarea în acelaşi sistem de referinţă pentru a fi perceput la fel de către doi vorbitori diferiţi. Eu, de exemplu, nu-l găsesc deloc negativ, iar sentimentul căruia îi dă substanţă nu-mi pare în niciun fel distructiv. Nu toată lumea gândeşte aşa, iar dogma bisericească ne spune clar că invidia este unul dintre păcatele capitale. M-am întrebat – firesc – de unde apare diferenţa la nivel lingvistic între cele două percepţii. Şi am descoperit în dicţionare că verbul acesta are două serii sinonimice. Luăm pe de o parte a vrea, a dori, a pofti – ceva ce aparţine altcuiva, care ar putea deveni achiziţie personală prin muncă (dacă are valoare materială) sau devenire (dacă e o calitate de dobândit). Pe de altă parte, notăm a pizmui, a râvni, a zavistui – cele care presupun, cu adevărat, o serie de frustrări pe care, odată dezmorţite în suflet, cu greu le mai poţi canaliza spre ceva luminos sufleteşte. Presupun că undeva în mentalul fiecăruia dintre noi se face o alegere subconştientă asupra uneia dintre cele două accepţii ale termenului, iar de aici se nasc diferenţele între reacţiile noastre în raportarea la acest cuvânt.

Continuare »

Acţiunea desemnată de verbul a evada are o etapă premergătoare obligatorie, care presupune lipsirea de libertate, privarea de drepturi elementare, dar şi efortul brusc de a le recăpăta pe toate. Primul sens pe care îl percepem automat în urma rostirii cuvântului este cel care include escaladarea zidurilor unui spaţiu restrictiv, numind fuga din închisoare sau de sub pază. În acest caz, termenul are conotaţii negative – dacă evadaţii erau răufăcători, dar şi pozitive – dacă scăpaţii de pedeapsă erau întemniţaţi în lagăre din motive greşite. Sensul cuvântului se extinde pornind de la aceste observaţii de bază, reflectându-se asupra oricărei situaţii în care oamenii se simt încorsetaţi, limitaţi, îngrădiţi, închişi, constrânşi, mărginiţi în orice fel. Ieşirea din această situaţie presupune fuga, scăparea pe ascuns şi depăşirea graniţelor impuse.

Continuare »