Rezultate

18 mart.

România pe scurt

Institutul Cultural Român continuă seria de cursuri adresate străinilor care doresc să înveţe limba română, din necesitate sau din plăcere.

Cursurile sunt disponibile pentru toate nivelurile, de la începători la avansaţi. Grupele sunt formate din 8-10 cursanţi. La cursuri se adaugă conferinţe în limba engleză despre cultura şi civilizaţia românească, susţinute de personalităţi ale vieţii publice şi culturale.

Continuare »

17 mart.

Lectoratele de limba română din Franţa

Joi, 13 martie 2008, a avut loc în Franţa, la Palatul Behague, dezbaterea anunţată pe tema relansării lectoratelor de limbă română din această ţară. Discuţiile, deosebit de animate, au fost moderate de ambasadorul României la Paris, Teodor Baconschi. Rând pe rând, şi-au expus opiniile şi informaţiile pe această temă Ionela Dabija, directorul Institutului limbii române de la Bucureşti, cei doi lectori de la Universităţile Paris IV şi Paris III, Mircea Goga şi Marina Dumitriu, Christiane Brabenec, care gestionează dosarul România la Ministerul francez al învăţământului superior şi cercetării, profesorii Alvaro Rocchetti (Sorbonne Paris 3) şi Alain Vuillemin (Universite d’Artois), Robert Adam, reprezentantul Institutului Cultural Român din Paris, precum şi membri ai corpului diplomatic din capitala Franţei.

Continuare »

05 mart.

Pronunţia limbii engleze pentru străini

Cei mai mulţi dintre cei care nu sunt vorbitori nativi ai limbii engleze, dar doresc să înveţe această limbă, se lovesc de problema pronunţiei, mai ales când este vorba despre citit. În limba engleză nu există o corespondenţă atât de clară între foneme şi litere cum este, de exemplu, în limba română. Dat fiind acest lucru, au apărut tot felul de poezioare şi cântecele menite să-i ajute pe străinii care învaţă limba engleză să conştientizeze şi să reţină diferenţe de pronunţie.

Continuare »

03 mart.

Blogul ro-en.ro în finala RoBlogFest

RoBlogFest a ajuns la faza finală. Deşi este un blog nou (apărut în ultimul an), cel de pe ro-en.ro s-a calificat în finală la categoria „Cel mai bun blog cultural”, prin alegerea juriului, ceea ce ne onorează. La această categorie, publicul nu poate vota.

Dacă doriţi să ne susţineţi, puteţi vota Citatepedia, care s-a calificat în finală la categoria „Cel mai bun blog colectiv”, categorie deschisă votului publicului.

29 feb.

Scaun

Două englezoaice care s-au cazat la un hotel din Lisabona voiau încă un scaun în camera lor. Băiatul care a răspuns la apelul lor nu înţelegea limba engleză. Una dintre femei i-a arătat singurul scaun care era în încăpere, apoi a mimat că se aşază pe un scaun imaginar. Cu un zâmbet înţelegător, băiatul i-a făcut semn să-l urmeze. La capătul coridorului, el s-a oprit, a zâmbit, şi i-a arătat triumfător toaleta pentru femei.

25 feb.

Un dicţionar român

Cel mai vechi dicţionar cunoscut datează din anul 600 î.Ch., a fost găsit în Mesopotamia şi e scris în akadiana (limba folosită de asirieni şi de babilonieni).

Cel mai vechi dicţionar explicativ pentru limba engleză datează de la 1604 („A Table Alphabeticall” de Robert Cawdrey), iar dicţionare importante, cum ar fi cel publicat de lexicologul american Noah Webster în 1828, mai trezesc interesul şi astăzi.

Preocupările de elaborare a unui dicţionar al limbii române au fost mai târzii, apărând prin secolul al XVIII-lea. Samuil Micu a întocmit, spre 1800, „Dicţionarium Valachico-Latinum”, pe care autorul l-a lansat într-un prospect din 1806, ca urmând să apară la Tipografia din Buda. Din păcate, autorul a murit în acelaşi an şi tipărirea s-a sistat. La scurtă vreme, tipografia primeşte un alt material lexical, pentru un dicţionar în patru limbi (româno-latino-maghiaro-german), al cărui autor era protopopul Vasile Coloşi. El se adaugă la materialul lui Samuil Micu şi constituie o serioasă premisă pentru redimensionarea dicţionarului. În 1825 a apărut „Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemţescu”, lucrare cunoscută ca „Lexiconul de la Buda”, cu aproximativ 10.000 de termeni.

De asemenea, Petru Maior a fost unul dintre învăţaţii transilvăneni care s-a ocupat în mod special de ortografie şi a tipărit o lucrare în acest sens: „Orthographia romana sive latino-valachica una cum clavi”, apărută la Buda, în 1819 (reprodusă şi în „Lexiconul de la Buda”).

Primul dicţionar explicativ complet al limbii române este „Condica limbii româneşti”, elaborat de Iordache Golescu şi terminat în 1832. Este un dicţionar explicativ, enciclopedic şi etimologic, rămas până astăzi în manuscris. Autorul a lucrat la el circa 30 de ani, dovedind vaste cunoştinţe.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro