07 mart.
‘Flowers nodding gaily, scent in air,
Flowers posied, flowers for the hair,
Sleepy flowers, flowers bold to stare—-‘
‘O pick me some!’ |
“Flori suave, vesele buchete
Flori de câmp și flori de prins în plete,
Flori sfioase, galeșe, cochete –“
“Culege-mi, hai” |
‘Shells with lip, or tooth, or bleeding gum,
Tell-tale shells, and shells that whisper Come,
Shells that stammer, blush, and yet are dumb—-‘
‘O let me hear.’ |
“Scoici cu dinți, cu buze sângerii,
Scoici din basme, scoici șoptind ‘Nu vii?’
Mute scoici ce șstiu a povesti –“
“Hai, dă-mi s-ascult!” |
‘Eyes so black they draw one trembling near,
Brown eyes, caverns flooded with a tear,
Cloudless eyes, blue eyes so windy clear—-‘
‘O look at me!’ |
“Ochi căprui, priviri de lacrimi pline,
Ochi ca noaptea, două dulci măsline,
Ochi senini, safire cristaline –“
“Priviți-mă!” |
‘Kisses sadly blown across the sea,
Darkling kisses, kisses fair and free,
Bob-a-cherry kisses ‘neath a tree—-‘
‘O give me one!’ |
“Reci săruturi duse peste mare,
Dulci săruturi, sărutări amare,
Sub un pom săruturi la plecare –“
“O, dă-mi și mie!” |
| Thus sand a king and queen in Babylon. |
“Așa cântau un rege și-o regină-n Babilon.” |
Thomas Sturge Moore |
traducere de Veronica Focșeneanu |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
28 feb.
I will not let thee go.
Ends all our month-long love in this?
Can it be summ’d up so,
Quit in a single kiss?
I will not let thee go. |
N-am să te las să pleci.
De-al nostru-amor de-o lună, oare
Așa de lesne vrei să treci
Plătind cu doar o sărutare?
N-am să te las să pleci. |
I will not let thee go.
If thy words’breath could scare thy deeds,
As the soft south can blow
And toss the feather’d seeds,
Then might I let thee go. |
N-am să te las să pleci.
Doar de-ai putea cu tale șoapte
(Ca blândul vânt semințe seci)
Să spulberi ale tale fapte,
M-aș învoi să pleci. |
I will not let thee go.
Had not the great sun seen, I might;
Or were he reckon’d slow
To bring the false to light,
Then might I let thee go. |
N-am să te las să pleci.
De n-ar fi sus, sau am socoate
Că soarele e stins pe veci
Nedând de gol minciuna poate
M-aș îndura să pleci. |
I will not let thee go.
The stars that crowd the summer skies
Have watch’d us so below
With all their million eyes,
I dare not let thee go. |
N-am să te las să pleci.
Din slăvi, a stelelor puzderii
Area ne-au vegheat cu zeci și deci
De mii de ochi, în faptul verii,
Ca să te las să pleci. |
I will not let thee go.
Have we not chid the changeful moon,
Now rising late, and now
Because she set too soon,
And shall I let thee go? |
N-am să te las să pleci.
Au nu mustrăm noi luna când
Răsare prea târziu, și deci
Fiindcă-apune prea curând?
Cum te-aș lăsa să pleci? |
I will not let thee go.
Have not the young flowers been content,
Pluck’d ere their buds could blow,
To seal our sacrament? |
N-am să te las să pleci.
Nu s-au mândrit peceți că aunt
Abia-înfloriți lilieci
Pentru al nostru legământ?
Nu pot să vreau să pleci. |
I cannot let thee go.
I will not let thee go.
I hold thee by too many bands:
Thou sayest farewell, and, lo!
I have thee by the hands,
And will not let thee go. |
N-am să te las să pleci.
Prea mult te-am strâns la pieptu-mi seri,
Vrei, azi, s-apuci alte poteci?
Ci iar te strâng din răsputeri,
Și nu te las să pleci. |
| Robert Seymour Bridges |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
21 feb.
Seventeen years ago you said
Something that sounded like Good-bye;
And everybody thinks that you are dead,
But I. |
Acum șaptesprezece ani ai spus
Ceva care suna a Rămâi-cu-bine;
Și toată lumea crede că de pe lume te-ai dus,
Afară de mine. |
So I, as I grow stiff and cold
To this and that say Good-bye too;
And everybody sees that I am old
But you. |
La fel și eu, acum cu frigu-n oase mai să mă răpună,
Zic ba la una, ba la alta Rămâi-cu-bine;
Și toată lumea zice că-s bătrână,
Afară de tine. |
And one fine morning in a sunny lane
Some boy and girl will meet and kiss and swear
That nobody can love their way again
While over there
You will have smiled, I shall have tossed your hair. |
Și pe o uliță-nsorită, într-o bună zi,
O fată și-un băiat s-or săruta și vor jura
Că nimeni ca ei nu va mai iubi,
Iar colo undeva
Tu vei fi zâmbit, eu păru-ți voi fi ciufulit uite-așa. |
Charlotte Mew |
traducere de Dan Duțescu |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
14 feb.
I must not think of thee; and, tired yet strong,
I shun the thought that lurks in all delight—
The thought of thee—and in the blue heaven’s height,
And in the sweetest passage of a song.
Oh, just beyond the fairest thoughts that throng
This breast, the thought of thee waits hidden yet bright;
But it must never, never come in sight;
I must stop short of thee the whole day long.
But when sleep comes to close each difficult day,
When night gives pause to the long watch I keep,
And all my bonds I needs must loose apart,
Must doff my will as raiment laid away,—
With the first dream that comes with the first sleep
I run, I run, I am gathered to thy heart. |
Lupt să te-alung din gând; şi-adânc mă doare
Că fug de a iubirii bucurie –
Iubirea pentru tine – ce mă-mbie
Din viers, din slăvi, din tot ce-i desfătare.
Te port mereu în gând, spre neuitare,
Şi-n piept, oh, ferec amintirea-ţi vie –
Nicicând, nicicând zărită să nu fie;
Lupt să te-alung din gând… şi ziua-i mare,
Dar când adoarme zilnicul frământ,
Când noaptea pune veghii căpătâi,
Şi pot să lepăd jugul de pe mine
Şi al voinţei frâu, ca pe-un veşmânt, –
În primul vis din somnul cel dintâi
Alerg, alerg, mă-ncuib sub sân la tine. |
| Alice Meynell |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
07 feb.
I took my oath I would inquire,
Without affection, hate, or wrath,
Into the death of Ada Wright –
So help me God! I took that oath. |
“Jur fără patimă sau ură
Să aflu adevăr curat
Asupra morții Adei Wright –
Ajută Doamne!” Așa-am jurat. |
When I went out to see the corpse,
The four months’ babe that died so young,
I judged it was seven pounds in weight,
And little more than one foot long. |
Ducându-mă să văd cadavrul –
Un prunc ce a pierit de mic –
Am zis că are patru kile,
Și-i doar mai lung ca un pisic. |
One eye, that had a yellow lid,
Was shut – so was the mouth, that smiled;
The left eye open, shining bright –
It seemed a knowing little child. |
Închisă-i era gura-n zâmbet
Închis și galben ochiul drept;
Cel stâng deschis, strălucitor:
Copila îmi zâmbea-nțelept, |
For as I looked at that one eye,
It seemed to laugh, and say with glee:
‘What caused me death you’ll never know –
Perhaps my mother murdered me.’ |
Căci ochiul ce-l priveam părea
Să spună cesel ca prin vis:
“De ce-am murit nu vei afla –
Mămica, poate, m-a ucis”. |
When I went into court again,
To hear the mother’s evidence –
It was a love-child, she explained.
And smiled, for our intelligence. |
Întors curând la tribunal,
Ascult a mamei mărturie:
“Copil din flori e”, ne explică,
Zâmbind cu înțeles, nurlie. |
‘Now, Gentlemen of the Jury, said
The coroner – ‘this woman’s child
By misadventure met its death.’
‘Aye, aye,’ said we. The mother smiled. |
“Jurați, ne spune procurorul,
Copila tinerei femei
A decedat din întâmplare.”
“Da”, zicem. Râd și ochii ei. |
And I could see that child’s one eye
Which seemed to laugh, and say with glee:
‘What caused my death you’ll never know –
Perhaps my mother murdered me.’ |
Dar ochiul pruncii îl vedem
Că-mi râde vesel ca prin vis:
“De ce-am murit nu vei afla –
Mămica, poate, m-a ucis.” |
W. H. Davies |
traducere de Andrei Bantaș |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
31 ian.
The world’s a stage. The trifling entrance fee
Is paid (by proxy) to the registrar.
The Orchestra is very loud and free
But plays no music in particular.
They do not print a programme, that I know.
The cast is large. There isn’t any plot.
The acting of the piece is far below
The very worst of modernistic rot.
The only part about it I enjoy
Is what was called in English the Foyay.
There will I stand apart awhile and toy
With thought, and set my cigarette alight;
And then — without returning to the play —
On with my coat and out into the night. |
Lumea-i o scenă. Taxa de intrare,
Un fleac, o verși (prin mandatar) la primărie.
Orchestra cântă-n legea ei, și tare,
Dar nu încheagă, nicio melodie.
Program nu se împarte. Numeroasă
E distribuția. Plot nu există.
Realizarea-i chiar mai nebuloasă
Decât o inepție modernistă.
Unicul punct în stare să m-amuze
Este foyer-ul (cum ziceam pe vremuri).
Acolo, c-o țigare între buze,
Stând solitar, confecționez panseuri.
Și-apoi – renunț la locul meu (nr. 7),
Îmi iau raglanul și mă pierd în noapte. |
Hilaire Belloc |
traducere de Dan Duțescu |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!