Verbul a (se) menține vine din limba franceză (maintenir), formându-și paradigma după modelul lui a ține. Înseamnă, mai întâi de toate, „a păstra ceva (în aceeași stare sau formă în care se afla la un moment dat), a lăsa neschimbat”, iar prin extindere de sens se referă la „a face să dureze”. Nuanța reflexivă sugerează ideea de „a continua să existe sub același aspect, a rămâne neschimbat”.

Ultimul sens se poate particulariza prin raportare la „a-și păstra același loc, același post, aceeași poziție”. Termenul mai are două sensuri mai rar folosite – „a întreține o familie, o persoană etc.” (adică „a asigura cele necesare traiului”) și „a afirma, a susține ceva cu tărie”.

Echivalențele semantice sunt extrem de numeroase, evidențiindu-se, în funcție de context, verbe precum a alimenta, a (se) conserva, a dăinui, a dura, a exista, a fi, a hrăni, a întreține, a locui, a (se) păstra, a păzi, a (se) perpetua, a persista, a petrece, a rămâne, a sta, a stărui, a subzista, a trăi, a (se) ține, a via. Seria antonimică e mai puțin impresionantă: a se modifica, a se preface, a schimba, a se transforma…

Continuare »

Verbul a tărăgăna este înrudit, din punct de vedere etimologic, cu verbul a trage, venit din latina populară. Înseamnă, mai întâi de toate, „a amâna de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, începerea sau terminarea unei acţiuni etc.”. Dacă procesul este deja în derulare, atunci înseamnă „a face să se (pre)lungească, să se întârzie o acţiune, o soluţionare”.

Prin urmare, se poate referi la lucrări sau acţiuni, subliniind, de fapt, amânarea până la o posibilă nerealizare a celor propuse. Pe de altă parte, are în vedere mersul sau paşii – „a merge alene, încet, anevoie, târându-şi picioarele”, vorba sau cuvintele – „a vorbi rar, lungind fiecare silabă”, la cântec (regional) – „a cânta alene, tânguitor, cu jale”, sinonim cu a doini.

Continuare »

Verbul a (se) prelungi înseamnă „a fi sau a face mai lung” și este sinonim chiar cu termenul său de bază – a (se) lungi, dar și cu a (se) întinde. Folosirea lui poate avea în vedere dimensiunea spațială – „a (se) întinde mai departe”, dar și dimensiunea temporală – „a-și urma cursul fără a se întrerupe; a se desfășura mai departe”, situație în care este sinonim cu a continua, a ține, a dura. De asemenea, poate trimite la „a face să dureze sau a dura mai mult”, privitor la termene, scadențe, deci sinonim cu a amâna, a muta, a păsui.

De fapt, termenul este derivat al adjectivului prelung, care se poate referi atât la durata în timp, cum spuneam, ori la formă – „care are o formă alungită, migdalată; care este lunguieț”, de unde apare sinonimia cu a alungi. În ceea ce privește rolul temporal, verbul se poate folosi și atunci când se dorește accentuarea ideii că prelungirea este un element nedorit, moment în care reținem, dintre sinonime, pe a întârzia, a tărăgăna, a tergiversa, a trena, extrem de expresive și grăitoare. Prelungirea agreată presupune, de exemplu, echivalența cu a (re)înnoi (un abonament, un contract).

Continuare »

Verbul a continua înseamnă „a duce mai departe ceva început”, „a avea loc fără întrerupere”, „a urma fără pauză”, şi stabileste sinonimie cu a se lungi, a se întinde – spaţial privind lucrurile, dar şi a ţine, a dura, a se prelungi în timp. Mi s-a părut interesantă în dicţionare folosirea unor sinonime bazate pe negaţia unei acţiuni – a nu înceta, de exemplu, care mi se pare demn de analiză… Pentru că eu sunt încredinţată că acest verb ne guvernează viaţa (aşa cum o cunoaştem ca pământeni), dar sensul lui nu presupune, cu adevărat, niciun sfârşit. Acesta este unul singur pe cap de locuitor şi chiar în ceea ce-l priveşte părerile sunt împărţite, căci umblă vorba că sufletele sunt nemuritoare.

Continuare »