Verbul a achita este un neologism venit din limba franceză – acquitter, care are atât valoarea tranzitivă, cât și reflexivă. Primul sens consemnat de dicționare se referă la „a declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată; a scoate din culpă”, sinonim cu a absolvi sau cu învechitul a slobozi.

Cea de-a doua semnificație înseamnă „a (-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală”, una dintre expresiile cel mai des folosite fiind a se achita de ceva (adică „a-și îndeplini o obligație, a duce la bun sfârșit o sarcină”). Sinonimele sunt foarte interesante, relația de echivalență stabilindu-se mai ales în registrul figurat, unele fiind surprinzător de apropiate. Cu privire la o datorie bănească, la o obligație morală sau materială etc. se utilizează a plăti, a onora, a exoflisi (grecesc), chiar a lichida, iar argotic (sau familiar), termenul poate semnifica a asasina, a omorî, a ucide, a suprima.

Continuare »

Verbul a (se) găti are mai mult sensuri, care mie mi se par extrem de diferite. Termenul pare a fi un derivat al lui „gata”, conform albanezului gatit. Primul dintre acestea se referă la „a (se) îmbrăca frumos; a face să devină (mai) frumos, adaugând elemente decorative”.

Extrem de expresive mi se pare sinonimele, mai ales regionalismele și arhaismele echivalente: a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) ferchezui, a (se) împodobi, a înfrumuseța, a orna, a ornamenta, a pavoaza, a (se) dichisi, a (se) spilcui, a (se) sclivisi, a (se) drege, a (se) moța, a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, a (se) câștiga, a (se) pădăi, a (se) puțui, a (se) puțului, a (se) schili, a (se) stoli, a (se) stolisi.

Continuare »

Verbul a ucide vine din limba latină – occidere/uccidere – şi înseamnă „a pricinui moartea unei fiinţe, a lipsi de viaţă (premeditat sau din întâmplare)”, termenul fiind sinonim cu a omorî, a asasina, a răpune. Foarte rar, se foloseşte cu valoare reflexivă, fiind echivalent al lui a se sinucide, a-şi face seama. Sensul figurat pare a fi foarte interesant, referindu-se la a distruge (moraliceşte), a nimici, a desfiinţa.

Există şi o serie de utilizări regionale ale verbului, situaţie în care înseamnă „a snopi în bătaie, a (se) bate foarte tare, a (se) lovi rău”, a zdrobi, a sfărâma, a stâlci, a tăbăci, a făcălui. Foarte interesante sunt compusele formate de la acest verb, majoritatea referindu-se la cel pe care, conform unui tabú adânc înrădăcinat în mentalul popular, nu trebuie să-l numeşti niciodată: ucigă-l-crucea sau ucigă-l-toaca (considerate, amândouă, substantive masculine).

Continuare »

Verbul a asasina a ajuns la noi din limba franceză (termenul este assassiner) şi are două sensuri importante, primul dintre acestea fiind cel propriu – „a omorî pe cineva cu premeditare, a comite un asasinat”. Sensul figurat (în registrul familiar) este aproape distractiv, prin contrast. Înseamnă „a plictisi în cel mai înalt grad, a enerva, a obosi pe cineva cu insistenţele, a importuna foarte”.

Aşa cum se observă la prima vedere, sinonimele ce apar foarte des utilizate sunt a omorî (deja menţionat în definiţie) şi a ucide. Dar lucrurile sunt mai complicate de atât, pentru că, spre deosebire de acestea, asasinatul presupune un plan ce trebuie pus în practică mişeleşte, prin surprindere, şi pare a avea, de asemenea, o miză importantă, de obicei politică sau religioasă.

Continuare »

Verbul a (se) muta înseamnă, în primul rând, „a se mişca din locul în care se găseşte şi a se aşeza în alt loc” ori „a se întoarce, a schimba poziţia”. În afară de simpla deplasare, termenul se mai poate referi la schimbări importante din viaţa omului, fie „a (se) transfera dintr-un serviciu în altul, a primi numire în alt loc”, fie „a (se) strămuta, a se stabili (cu locuinţa, cu traiul) în alt loc, a-şi schimba domiciliul” ori „a schimba destinaţia”. Unul dintre cele mai utilizate sensuri are în vedere jocul de şah, însemnând „a modifica poziţia unei piese”.

Expresiile nu sunt prea numeroase, cea mai plastică referindu-se la „a-i muta cuiva fălcile sau căpriorii”, adică „a-i trage o palmă cu putere, a lovi peste obraz”. În plus, se pare că termenul avea un înţeles popular mai vechi, care era echivalent cu a înlocui, a schimba (cu altceva sau cu altcineva), cu a modifica (direcţia, cursul) şi chiar cu a transforma. De aici, s-a ajuns la expresia „a-şi muta gândul”, cu sensul de „a-şi schimba părerea, intenţiile”, deci a se răzgândi, chiar a renunţa.

Continuare »

Verbul a (se) curăţa este un derivat al adjectivului curat, pe care l-am moştenit de la romani. Vechi de tot în limbă, a acumulat o mulţime de sensuri şi sinonime, utilizate în cele mai diverse contexte şi cu nenumărate nuanţe. Sensul principal este cel propriu, concret – „a face să dispară murdăria, a înlătura impurităţile de pe ceva sau de pe sine”, scopul fiind acela de a face sau a deveni mai curat. În limbajul medicinei populare, are în vedere „a (se) vindeca de o boală de piele”.

În limbajul curent, acţiunea înseamnă, pur şi simplu, „a face curăţenie” – sinonim cu a deretica. Privind lucrurile în detaliu, înseamnă „a îndepărta asperităţile, depunerile, materialele nefolositoare de pe o piesă, de pe un obiect, de pe un teren etc., în vederea recondiţionării, îmbunătăţirii aspectului său pentru unele operaţii tehnologice”. Şi tot în plan material, termenul se poate referi la „a lipsi de stratul de deasupra, a îndepărta coaja, pieliţa, puful de pe fructe, legume sau de pe ouă”.

Continuare »