! preastimat are acum două variante corecte pentru despărțirea în silabe – preas-ti-mat/prea-sti-mat; este adjectiv – masculin cu pluralul preastimați și femininul preastimată-preastimate

! preastrălucit este un termen din fondul vechi al limbii, care are, și el, două modalități de despărțire în silabe – preas-tră-lu-cit/prea-stră-lu-cit; este adjectiv masculin cu pluralul preastrăluciți și femininul preastrălucită-preastrălucite

! precaút / precáut are două variante accentuale corecte (valabile pentru toate formele) și se desparte pre-ca-ut; este adjectiv masculin cu pluralul precauți și femininul precaută-precaute

! preciziune este un echivalent învechit al lui precizare; se desparte pre-ci-zi-u-ne și este substantiv feminin cu genitiv-dativul preciziunii și pluralul preciziuni

* precolumbian se desparte pre-co-lum-bi-an; este adjectiv masculin cu pluralul precolumbieni și femininul precolumbiană-precolumbiene

Verbul a subestima înseamnă, în general, a atribui unei fiinţe, unui lucru sau unei împrejurări, o importanţă sau o valoare mai mică decât cea reală. Se stabileşte, astfel, sinonimie cu a subaprecia şi a subevalua, poate cu a minimaliza, a bagateliza, chiar cu a deprecia.

Mie mi se pare că termenul acesta are drept necesitate primară conştientizarea unei erori de evaluare pentru a-şi împlini sensurile. Există o problemă de sincronizare între momentul în care se foloseşte („am subestimat un pericol”) şi momentul la care se referă (ameninţarea propriu-zisă), căci înţelegerea erorii nu se face decât (mult) după ce subestimarea se produce, poate inconştient.

Continuare »

Buni vecini

! nestabil este adjectiv masculin cu pluralul nestabili și femininul nestabilă-nestabile; noutatea este dubla despărțire în silabe: nes-ta-bil/ne-sta-bil. Din aceeași familie lexicală și cu aceleași modificări, este menționat substantivul !nestabilitate, feminin cu genitiv-dativul nestabilității.

! nestemată are dublă valoare morfologică, adjectivală și substantivală, feminin cu pluralul nestemate

! nestimat apare ca adjectiv masculin cu pluralul nestimați și femininul nestinată-nestimate; ca toate derivatele de acest tip, acceptă acum două despărțiri în silabe: nes-ti-mat/ne-sti-mat

* nestingherit este un adjectiv nou, masculin cu pluralul nestingheriți și femininul nestingherită-nestingherite; se desparte nes-tin-ghe-rit/ne-stin-ghe-rit

! nestingibil (nes-tin-gi-bil/ne-stin-gi-bil) se folosește rar – „care nu poate fi stins, potolit”; este adjectiv masculin cu pluralul nestingibili și femininul nestingibilă-nestiginbile

Verbul a merita este un neologism venit din limba franceză – mériter (din vechiul latinesc meritare), suficient de nuanțat în utilizare, care poate fi ambivalent: „a fi vrednic de răsplată sau de pedeapsă potrivit cu faptele sale (bune sau rele); a avea dreptul să primească o răsplată (bună sau rea)”. Sinonimele, în această situație (și nu numai) sunt a i se cuveni, a meritarisi, a-și atrage, a binemerita, a învrednici.

Cel de-al doilea sens are doar conotații pozitive, și se referă la „a avea o valoare suficientă ori calități pentru a justifica, a îndreptăți stima, prețuirea, interesul sau grija care i se acordă; a fi vrednic de ceva”. Tot astfel, unul dintre sensurile speciale are în vedere mărfurile și obiectele de schimb – „a justifica prețul cerut”, stabilind sinonimie cu a face, a valora.

Atunci când se folosește despre acțiuni și lucruri, verbul înseamnă „a face să fie necesar”, echivalent al lui a necesita, a cere, a reclama, a comporta. Dar este esențial de subliniat faptul că termenul nu are valoare reflexivă acceptată, prin urmare trebuie evitate (deși au devenit extrem de răspândite) formulări de tipul „nu se merită”.

Continuare »

Verbul a calcula pare a fi un produs al relatinizării (din calculare), pătruns în limba română sub influența francezei (calculer). Este un verb tranzitiv și are două sensuri principale, primul dintre acestea referindu-se la substantivul din aceeași familie lexicală – „a face un calcul”, sinonim cu a socoti, a determina, a măsura și a număra, sau cu a aprecia, a estima, a evalua, a potrivi (dacă este vorba depre o aproximare).

Cealaltă semnificație des utilizată are în vedere acțiunea de „a elabora planuri, proiecte, combinații etc.”, situație în care poate fi sinonim cu a elabora (din timp), a fixa, a stabili. O accepție rară și figurată a verbului este „a reflecta la consecințele unui lucru”, cu referire la felul în care ne gândim pașii și anticipăm mutările, pentru ca proiectele noastre să aibă succes sau (cel puțin) să nu aducă prejudicii serioase.

Continuare »