Verbul a (se) reforma este la mare modă în zilele noastre. Vine, prin franțuzescul réformer, dintr-un vechi reformare (din latină). Varianta tranzitivă se referă la o situație, o concepție etc. și înseamnă „a schimba (în bine), a primeni o stare de lucruri”, fiind sinonim cu a ameliora, a îmbunătăți, a îndrepta. Varianta reflexivă pare a fi învechită și este echivalentă cu „a se forma din nou, a se reface”.

Mai puțin cunoscute – cel puțin din punctul meu de vedere – sunt sensurile care au în vedere bunurile („a scoate din folosință o unealtă, o mașină uzată, devenită inutilizabilă”) sau armata („a declara o persoană inaptă pentru serviciul militar și a o scoate din evidențele armatei”). Dar cea mai extinsă semnificație a termenului înseamnă a modifica, a schimba, pur și simplu. Iar dacă mă întrebați pe mine, cam așa se face reforma pe plai dâmbovițean: de dragul ei și-atât.

Continuare »

Justiție rasială. Obstrucționarea justiției. Justiție socială. Ministerul de Justiție. Investigarea președintelui american Donald Trump de către Robert Mueller, audierile tensionate ale lui Brett Kavanaugh în Congres, lupta pentru egalitate socială, rasială și egalitatea de sex, ultimul an a fost martor al unui ciclu de știri tumultoase și hipnotice. Merriam-Webster a ales „justice” (“justiție”) drept cuvântul anului 2018 din pricina știrilor care s-au repetat luni la rând, recunoscându-i-se locul central în conștiința publică.

Compania și-a explicat alegerea prin faptul că noțiunea de justiție a fost centrul multor dezbateri naționale în anul 2018: justiție rasială, justiție socială, justiție infracțională, justiție economică. În toate conversațiile legate de aceste teme este relevantă întrebarea la ce se referă exact când folosim termenul justiție.

Continuare »

Verbul a (se) modifica vine din latinescul modificare și înseamnă „a(-și) schimba aspectul, forma, conținutul; a căpăta o altă formă și/sau un alt conținut”. Deși semnificațiile nu sunt foarte complexe, sinonimele sunt extrem de numeroase, în funcție de contextul în care este folosit: a (se) altera, a corecta, a (se) metamorfoza, a (se) preface, a prelucra, a (se) preschimba, a rectifica, a reface, a (se) reforma, a (se) schimba, a (se) transforma.

Una dintre cele mai importante lecții pe care le învățăm în viața asta este cea referitoare la schimbare, mai bine spus la permanența ei. Sigur, toți ne dorim schimbarea, atunci când lucrurile nu ne merg bine, când așteptăm altceva de la viață. Dar adevărata înțelepciune vine atunci când pricepem că lucrurile se schimbă și atunci când ne e bine, când suntem mulțumiți, când credem că am găsit o soluție definitivă. Nu putem ține nimic în loc.

Continuare »

Verbul a (se) radicaliza face parte dintr-o categorie aparte, a verbelor care au – de fapt şi de drept – o singură semnificaţie. Înseamnă „a deveni sau a face să devină radical”, alcătuit prin sufixare cu -iza, pe modelul germanului radikalisieren. Cel mai adesea, se foloseşte despre persoane sau despre grupări politice, având în vedere adoptarea unei atitudini radicale, intransigente.

Termenul se poate referi şi la încercarea de a atrage pe cineva la o reformă democratică radicală, stabilind, din acest punct de vedere, sinonimie cu a revoluţiona. Interesant este că verbul pare să aibă conotaţii pozitive – pornind, probabil, de la semnificaţiile adjectivului de bază, care poate să însemne „(despre leacuri) care vindecă în întregime, complet; care preconizează reforme adânci, acţiuni hotărâtoare, schimbări fundamentale”.

Continuare »

Verbul a elibera face parte dintre acele cuvinte în numele cărora, din când în când, oamenii sunt capabili de sacrificii imense. Cu nuanţă mai puţin tragică, se poate referi şi la militărie (a fi lăsat la vatră) sau prizonierat (a pune în libertate), la atomi (a se desprinde dintr-o moleculă) sau mecanisme (a slăbi), la o funcţie/post (a da afară, a destitui), la acte (a da cuiva un document) sau la spaţii (a evacua, goli o cameră). Cel mai profund sens al termenului se leagă organic, însă, de posibilitatea de a acţiona după propria voinţă sau dorinţă, presupunând pe a da sau a-şi lua libertate, a înlătura oprimarea (naţională, politică, socială, mentală).

Continuare »

Joi, 13 martie 2008, a avut loc în Franţa, la Palatul Behague, dezbaterea anunţată pe tema relansării lectoratelor de limbă română din această ţară. Discuţiile, deosebit de animate, au fost moderate de ambasadorul României la Paris, Teodor Baconschi. Rând pe rând, şi-au expus opiniile şi informaţiile pe această temă Ionela Dabija, directorul Institutului limbii române de la Bucureşti, cei doi lectori de la Universităţile Paris IV şi Paris III, Mircea Goga şi Marina Dumitriu, Christiane Brabenec, care gestionează dosarul România la Ministerul francez al învăţământului superior şi cercetării, profesorii Alvaro Rocchetti (Sorbonne Paris 3) şi Alain Vuillemin (Universite d’Artois), Robert Adam, reprezentantul Institutului Cultural Român din Paris, precum şi membri ai corpului diplomatic din capitala Franţei.

Continuare »