Verbul a prevedea face pare din familia lexicală a lui a vedea, cu particula pre-, după modelul franțuzescului prévoir, și înseamnă, în primul rând, „a deduce (din fapte care precedă și care au legătură cauzală) evoluția evenimentelor viitoare; a avea intuiția celor ce urmează să se întâmple, plecând de la unele date cunoscute în prezent”, situație în care este sinonim cu a anticipa, a se aștepta, a bănui, a intui, a preconiza, a presimți, a previziona, a prognoza, rar de tot – a prești sau a prejudeca.

Cel de-al doilea sens se referă la legi, regulamente, îndrumări, condiții sau dispoziții legale și stabilește echivalență cu a fixa, a indica, a menționa, a preciza, a prelimina, a (pre)scrie, a specifica, a stabili, a stipula. Termenul poate avea în vedere și acțiunea de „a înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare”, adică a dota, a echipa (de pildă, uzina cu instalații sau mașina cu alarmă). Varianta reflexivă este învechită și regională, însemnând „a se vedea prin ceva”, adică a se întrevedea, a se întrezări, dar și a se oglindi, a se proiecta, a se răsfrânge, a se reflecta, a transpărea.

Continuare »

! prognát se desparte prog-nat/pro-gnat, este adjectiv masculin cu pluralul prognáți și femininul prognátă-prognáte („caracterizat prin prognatism”). Substantivul neutru !prognatísm se desparte prog-na-tism/pro-gna-tism și înseamnă „conformație particulară a feței omului care constă în proeminența anterioară (în formă de bot) a maxilarelor sau a arcadelor dentare ale acestora”.

! prognóstic / prognostíc (prognoză medicală) are două variante corecte pentru accentuare și pentru despărțirea în silabe – prog-nos-tic/pro-gnos-tic, este substantiv neutru cu pluralul prognósticuri/prognostícuri. Din aceeași familie lexicală, verbul !a prognosticá (a face o prognoză medicală) are indicativul prezent prognosticheáză.

* a prognoza apare ca noutate – „a elabora o prognoză; a prevedea”; verbul are două despărțiri corecte în silabe – prog-no-za/pro-gno-za și indicativul prezent prognozează. Termenul vine din substantivul feminin !prognoză, care are acum, și el, două variante corecte pentru despărțirea în silabe.

! progradáre se desparte pro-gra-da-re; este substantiv feminin cu genitiv-dativul progradắrii și pluralul progradắri, iar unul dintre sensuri este „proces de lărgire și de înălțare spre uscat a unei plaje”

* programabil apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul programabili și femininul programabilă/programabile

Verbul a intui își are rădăcinile în italiană (intuire) și în latină (intueri), fiind un verb tranzitiv de conjugarea a IV-a și însemnând „a înțelege sau a sesiza ceva prin intuiție; a pătrunde repede în esența problemelor, a fenomenelor etc. pe baza unor cunoștințe temeinice și a experienței anterior acumulate”.

Termenii echivalenți ai acestui verb sunt numeroși, atât pentru semnificațiile proprii – a ghici, a întrevedea, a întrezări, a înțelege, a presimți, a prevedea, a sesiza, a simți, cât și pentru cele figurate – a mirosi, a pătrunde. Din familia lui lexicală, dicționarele de sinonime menționează structura „intuire vie” (intuiție).

Continuare »

Verbul a programa este relativ nou – vine din franțuzescul programmer, iar lucrul care mi se pare surprinzător (tocmai pentru că e neologic) este faptul că are destul de multe sensuri. Se referă, mai întâi, la „a organiza o activitate potrivit unui program; a prevedea din timp, elaborând un program”, fiind, deci, sinonim cu a fixa sau a stabili un program, conform căruia urmează să se desfășoare o activitate, ori cu a cuprinde, a include (pe cineva ori ceva) într-un program.

Una dintre cele mai uzitate întrebuințări ale termenului se referă la „a planifica pe cineva la o anumită dată pentru rezolvarea unei probleme”, iar una dintre cele mai moderne are în vedere „a introduce un program într-un calculator în vederea rezolvarii unei probleme”. În ceea ce privește ultima accepțiune a termenului, astăzi, programarea a devenit chiar o ocupație de sine-stătătoare, constând în „a supune codificării pentru a introduce în mașina electronică de calcul” date și materiale. În afară de asta, există azi profesioniști care ne programează vacanțele, nunțile, petrecerile… şi, în general, orice altceva dorim. Ca să nu ne mai doară capul!

Continuare »

Verbul a planifica înseamnă, mai întâi de toate, „a întocmi un plan”. Are ceva înrudire cu a plănui, dar este un neologism intrat în limbă pe filieră franceză, din planifier. Poate că cel mai apropiat sinonim este a programa, lucru ce presupune „a prevedea din timp, a include într-un plan”. Într-un sens mai larg, unul dintre sinonimele posibile este a chibzui.

Semnificaţia lui este mai complexă, presupunând cumva o nuanţă oficială mai pronunţată – „a programa, a organiza, a coordona şi a conduce pe bază de plan”. De asemenea, planificarea presupune urmărirea cu atenţie a etapelor pe care le implică planul respectiv – „a organiza o activitate, întocmind planul după care să se desfăşoare diferitele ei faze”.

Foarte importantă este şi stabilirea cu exactitate a resurselor necesare – „a determina cantitatea de materiale, materii prime etc. necesare unei activităţi”, dar şi factorul timp, atât de important în orice activitate – „a repartiza timpul de muncă (pe diferite ramuri de activitate)”, deci o mai mare rigurozitate.

Continuare »

Continuare »