blog.ro-en.ro » Rezultatele căutării

Rezultate

28 iul.

DOOM 2: miez – miliar

! miez denumește, într-o primă accepție a termenului, „parte comestibilă a nucii”, substantiv masculin cu două forme de plural miezi/mieji. Al doilea sens se referă la „interiorul unei forme de turnătorie” și este substantiv neutru cu o singură formă de plural – miézuri. Cel de-al treilea *miez apare ca noutate, substantiv neutru ce denumește „miezul zilei”.

* migráție (mi-gra-ți-e) este substantiv feminin cu genitiv-dativul migráției și pluralul migráții(le)

! mijeálă se folosește mai rar decât sinonimul său mijire; este substantiv feminin cu genitiv-dativul mijélii și pluralul mijéli

! míjloc / mijlóc are două variante accentuale, fie că este vorba despre „procedeu, unealtă”, fie că este vorba despre „punct/moment central, talie”. Ambii termeni sunt substantive neutru, dar primul are două forme de plural (míjloace/mijloáce), pe când al doilea nu are deloc

! miliár (mi-li-ar) are, pe lângă valoarea adjectivală, și valoare de substantiv neutru, cu pluralul miliáre; noutatea este faptul că dispare forma miliariu (anterior corectă)

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Ortografie
Comenteaza! Recomanda!

09 iul.

DOOM 2: postgaranție – postmodernist

* postgaranție apare ca noutate, substantiv feminin cu genitiv-dativul postgaranției („perioadă de după expirarea garanției unui produs”)

! postliceal se desparte post-li-ce-al și este adjectiv masculin cu pluralul postliceali și femininul postliceală-postliceale

! postludiu se desparte post-lu-diu și este un termen muzical („episod final al unei compoziții muzicale, care evocă teme din cuprinsul ei”), substantiv neutru cu pluralul postludii

! postmeridian (post-me-ri-di-an) este adjectiv masculin cu postmeridiani și femininul postmeridiană-postmeridiane; se abreviază p.m. Interesant este că dicționarul consemnează și structura *post merídiem, locuțiune adverbială venită din limba latină („în cursul după-amiezii”), care se abreviază la fel – p.m.

* postmodernism („curent artistic, tendință care urmează după modernism”) este substantiv neutru. Din aceeași familie lexicală, este menționat ca noutate și adjectivul *postmodernist, masculin cu pluralul postmoderniști și femininul postmodernistă-postmoderniste.

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Ortografie
Comenteaza! Recomanda!

06 mart.

„When the Hounds of Spring” de Algernon Charles Swinburne

When the hounds of spring are on winter’s traces, The mother of months in meadow or plain Fills the shadows and windy places With lisp of leaves and ripple of rain; And the brown bright nightingale amorous Is half assuaged for Itylus, For the Thracian ships and the foreign faces, The tongueless vigil, and all the pain.	Pe urmele iernii când vara ogarii şi-aţine, Atunci mamei lunilor prinde a-i place Ca pajişti, hăţişuri şi câmpuri de viscole pline În freamăt de foi şi de ploi să îmbrace; Iar galeşa privighetoare şi-astâmpără-n parte Canonul stârnit de-a lui Itylus moarte, Iscodirea tăcută a feţelor cele străine Şi-a navelor trace.
Come with bows bent and with emptying of quivers, Maiden most perfect, lady of light, With a noise of winds and many rivers, With a clamor of waters, and with might; Bind on thy sandals, O thou most fleet, Over the splendor and speed of thy feet; For the faint east quickens, the wan west shivers, Round the feet of the day and the feet of the night.	Vino cu arce-ncordate şi doldora tolbe, Fecioară Fără cusur, domnind pe-a luminii imperii Cu zvon de vânt vino şi râuri dând pe dianafară, Cu larmă de ape, stăpâna puterii! O, tu cea mai sprintenă zee, înnoadă sandale Peste splendoarea gleznelor iuţi ale tale, Căci zorii se-aprind şi palul amurg se-nfioară Lângă picioarele zilei şi cele-ale serii.
Where shall we find her, how shall we sing to her, Fold our hands round her knees, and cling? O that man’s heart were as fire and could spring to her, Fire, or the strength of the streams that spring! For the stars and the winds are unto her As raiment, as songs of the harp-player; For the risen stars and the fallen cling to her, And the southwest-wind and the west-wind sing.	Unde afla-o-vom, cum vom cânta pentru ea, Şi cum să-i cuprindem genunchii cu palmele oare? De-ar fi inima omului faclă întinsă spre ea, Faclă sau zvâcnet de apă înalt ţăşnitoare! Căci stele şi vânt i-as precum un veşmânt, Cum şi tropii harpistului straie îi sunt; Căci stelele noi sau căzute se-anină pe ea, Iar vântul de sud şi de vest îi înalţă tropare.
For winter’s rains and ruins are over, And all the season of snows and sins; The days dividing lover and lover, The light that loses, the night that wins; And time remember’d is grief forgotten, And frosts are slain and flowers begotten, And in green underwood and cover Blossom by blossom the spring begins.	Căci ploile-au stat, dispar ale iernii ruine Şi vremea nămeţilor cea ticăloasă, Şi zile ce-i fac pe ibovnici să se dezbine, Prea scurte amiezi, nopţi ce tot mai grele apasă; Uitate sunt azi suvenirile vremii posace, Nimic nu mai degeră, mugurul floare desface, Iar crângul e verde, şi iată că vine Din boboc în boboc primăvara frumoasă.
The full streams feed on flower of rushes, Ripe grasses trammel a travelling foot, The faint fresh flame of the young year flushes From leaf to flower and flower to fruit; And fruit and leaf are as gold and fire, And the oat is heard above the lyre, And the hoofed heel of a satyr crushes The chestnut-husk at the chestnut-root.	Trestia-n floare gârlele pline hrăneşte, Ierburi în pârg lănţuiesc pe drumeţ de picioare, Slaba văpaie a noului an se-nteţeşte Din frunze în flori şi în poame din floare; Frunza şi rodul ca focul şi auru-s rude; Trişca de-ovăz mai tare ca lira se-aude; Şi-asculţi copitatul câlcâi de satir cum striveşte Coji de castane-n cărare.
And Pan by noon and Bacchus by night, Fleeter of foot than the fleet-foot kid, Follows with dancing and fills with delight The Mænad and the Bassarid; And soft as lips that laugh and hide The laughing leaves of the trees divide, And screen from seeing and leave in sight The god pursuing, the maiden hid.	Şi, ziua, Pan – Bachus în faptul serii, Mai iuţi ca iezii repezi din copite, Alungă, încântându-le, puzderii Şi de Menade şi de Bassaride: Şi, moi ca nişte buze mori râzând, Cad frunze-n rarişti, vesele – pe rând Dezvăluind şi ascuzând vederii, Zeul strârnit, fecioarele pitite.
The ivy falls with the Bacchanal’s hair Over her eyebrows, hiding her eyes; The wild vine slipping down leaves bare Her bright breast shortening into sighs; The wild vine slips with the weight of its leaves, But the berried ivy catches and cleaves To the limbs that glitter, the feet that scare The wolf that follows, the fawn that flies.	Cad iederi şi-al Bacantei păr umbros, Peste sprâncene, ochiul tăinuindu-l, Iar curpeni albi, când lunecă în jos, Îi dezgolesc sâni lucii ca argintul; Se-nclină clematita grea de foi Şi iederi sub povara poamei noi, Şi-agaţă de piciorul lor spăimos Fugaciul faun, lupul urmărindu-l.
Algernon Charles Swinburne	traducere de Tudor Dorin

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

14 ian.

a inciza

Verbul a inciza este un neologism venit din limba franceză (inciser) și are două sensuri, care derivă unul din altul, deși se folosesc în domenii diferite. Se referă, în primul rând, la țesuturi organice – „a face o incizie; a tăia cu un instrument chirurgical” și este utilizat cel mai des în medicină.

Cel de-al doilea sens are în vedere activitatea de ormanentare a unor obiecte din lut, din piatră etc. – „a orna cu ajutorul inciziilor, a scrijeli făcând anumite ornamente”. Dintre sinonime, dicționarele precizează a cresta, a scrijeli, a tăia.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

24 dec.

a aromi

Pentru verbul a aromi, unele dicționare indică etimologie necunoscută. Este un cuvânt pe care l-am nimerit din întâmplare, căci îmi închipuiam că înseamnă altceva și am fost surprinsă să descopăr că mă înșelam, cel puțin parțial. Evident, semnificația la care mă gândisem avea legătură cu aromele…

Și verbul are, oarecum. O variantă fonetică mai veche era chiar a aroma, iar al doilea sens menționat acum de dicționare se referă la „a ameți cu un miros îmbătător”, în timp ce o utilizare arhaică însemna „a afuma pe cineva cu mirodenii” – a tămâia.

Însă prima accepție a verbului e „a fi cuprins de un somn ușor, superficial, lin, plăcut (și scurt)”, adică sinonim al lui a ațipi, a dormita, a moțăi, a picoti, a piroti. Utilizările figurate sunt cel puțin două, una având legătură cu acest sens și fiind încă actuală, deși rar folosită, însemnând a calma, a liniști, a potoli, a ogoi.

Cel de-al doilea sens figurat se stabilește, cel mai ușor, prin echivalență cu verbe precum a ademeni, a amăgi, a atrage, a ispiti, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a păcăli, a prosti, a purta (cu vorba), a seduce, a tenta, a trișa, a zăpăci.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

19 dec.

„Warning to Children” de Robert Graves

Children, if you dare to think
Of the greatness, rareness, muchness
Fewness of this precious only
Endless world in which you say
You live, you think of things like this:
Blocks of slate enclosing dappled
Red and green, enclosing tawny
Yellow nets, enclosing white
And black acres of dominoes,
Where a neat brown paper parcel
Tempts you to untie the string.
In the parcel a small island,
On the island a large tree,
On the tree a husky fruit.
Strip the husk and pare the rind off:
In the kernel you will see
Blocks of slate enclosed by dappled
Red and green, enclosed by tawny
Yellow nets, enclosed by white
And black acres of dominoes,
Where the same brown paper parcel –
Children, leave the string alone!
For who dares undo the parcel
Finds himself at once inside it,
On the island, in the fruit,
Blocks of slate about his head,
Finds himself enclosed by dappled
Green and red, enclosed by yellow
Tawny nets, enclosed by black
And white acres of dominoes,
With the same brown paper parcel
Still untied upon his knee.
And, if he then should dare to think
Of the fewness, muchness, rareness,
Greatness of this endless only
Precious world in which he says
he lives – he then unties the string.

Hei, copii, de vreți să știți
De mărimea și micimea,
Raritatea, sărăcia
Astei lumi în care ziceți
Că trăiți, să țineți minte:
Plăci de lut cuprind bălțat
Roș-verzui cuprinde plase
Brune ce cuprind alb-negre
Regiuni de dominouri,
Unde un pachet vă-ndeamnă
Să-i desfaceți șnurulețul.
În pachet – o insuliță,
Și pe ea un pom vânjos;
Sus pe pom – un fruct uscat.
Rupeți coaja, scoateți miezul,
Și la mijloc veți vedea:
Plăci cuprinse în bălțat
Roș-verzui cuprins în plase
Brune se cuprind în multe
Albe-negre dominouri,
Unde-același nou pachet…
Nu, copii, nu trageți șnurul!
Căci de îndrăzniți să-l trageți,
Vă treziți în centrul lui,
Drept pe insulă, în fruct,
Plăci de lut pe cap cuprind
Roș-verzui cuprinde plase
Brune ce cuprind alb-negre,
Regiuni de dominouri,
Dar același nou pachet,
Tot închis stă pe genunchi.
Și atunci de-ați vrea să știți,
De mărimea și micimea,
Raritatea, sărăcia
Astei lumi în care ziceți
Că trăiți – hai, trageți șnurul!

Robert Graves

traducere de Leon Levițchi

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

Cautare in blog

Categorii

Arhiva

Informatii

Utilizatori

Comentarii