Editorii americani ai Merriam-Webster s-au comportat diferit de colegii lor britanici de la Oxford Dictionaries. Când vine vorba să aleagă cuvântul anului, alegerea celor de la Oxford este mai degrabă editorială, o selecţie calitativă cu scopul de a aduce o schimbare culturală, în vreme ce Merriam-Webster se bazează mai mult pe numere. Şi astfel, pe baza celor mai populare cuvinte ale acestui an, editorii din Springfield, Massachusets, au declarat învingătorul: „science” („ştiinţă”).

Alegerea poate părea banală pe lângă „selfie” al celor de la Oxford, însă editorii susţin că alegerea lor este una proprie. „Datele noastre indică faptul că unele dintre cele mai căutate cuvinte din dicţionar sunt cele care reflectă idei mari şi care stau la pândă în spatele titlurilor,” scrie editorul Peter Sokolowski într-o declaraţie. Editorii leagă termenul „science”, un termen pe care utilizatorii l-au căutat de până la 176% mai mult decât anul trecut, cu discuţiile politice despre schimbările climatice şi în educaţie, dar şi cu ultima carte a lui Malcolm Gladwell („David and Goliath: Underdogs, Misfits, and the Art of Battling Giants”), criticată drept o interpretare greşită a ştiinţei. „Este un cuvânt conectat la dihotomiile culturale vaste: ştiinţă şi credinţă, raţiune şi ideologie, observaţie şi intuiţie, evidenţă şi tradiţie”, spune şi Peter Sokolowski, editor la Merriam-Webster.

Continuare »

Verbul a prezice are două sensuri fundamentale, amândouă referindu-se deopotrivă la a spune, a anunţa dinainte ce se va întâmpla, a aduce la cunoştinţă ceea ce a fost anticipat sau stabilit din timp. Diferenţa dintre cele două utilizări apare în momentul în care se explică baza prezicerilor, pentru că unele se pot orienta după anumite indicaţii prezente şi după realităţi verificate, stabilindu-se prin deducţie. Atâta timp cât raţionamentul este perceput ca fiind corect, rezultatele sunt acceptate de majoritatea dintre noi. Lucrurile se schimbă fundamental, însă, atunci când prezicerile se bazează pe intuiţie, o capacitate a gândirii individuale pe care cei din jur nu o acceptă automat ca validă, deoarece lipseşte infrastructură logică ce ar putea să o explice.

Continuare »

! búnă-credínţă primeşte o lămurire referitoare la sinonimie – „onestitate”; genitiv-dativul rămâne búnei-credínţe; adăugăm pe listă *bună-creştere, sinonim cu „politeţe”, care se regăseşte în structuri de tipul „a dat dovadă de bună-creştere” şi nu trebuie confundat cu bună creştere, echivalent cu “dezvoltare bună”; şi în cazul lui !búnă-cuviínţă se stabileşte un sinonim – „politeţe”. Ceea ce au în comun aceşti termeni sunt problemele pe care le poate pune articularea, atunci când substantivul primeşte un determinant pronominal; sunt specificate, astfel, buna lui credinţă, buna lui creştere, buna lui cuviinţă. O altă categorie cu importante modificări este cea alcătuită din termeni care se referă la momentele zilei; !búnă-dimineáţa este un regionalism care denumeşte o plantă, iar acest substantiv feminin are genitiv-dativul búnei-diminéţi şi pluralul búne-diminéţi; termenul are ceva legături cu formula de salut *búnă dimineáţa, alcătuit din adjectiv şi substantiv articulat, nou introdus în normă, alături de *búnă seára şi *bună ziua, care au aceeaşi structură. Una dintre cele mai spinoase probleme ale compuselor de acest tip este cea legată de dublete; alături de !bunăstáre, care are sinonimul „prosperitate” şi două posibilităţi de silabaţie (năs-ta/nă-sta), primim *bună stáre ce poate fi echivalat cu „stare bună”; alături de búnă vóie (?) sinonim cu „veselie”, articulat bunăvóia, cu genitiv-dativul bunăvóiei, notăm *bunăvóie care funcţionează în locuţiunea adverbială de bunăvoie; de remarcat diferenţa dintre aceasta structură şi o altă nouă locuţiune – !cu búnă ştiínţă.

! bungalów revine la varianta originală; substantivul neutru păstrează grafia şi pronunţia din engleză [ow pron. oŭ], se articulează bungalów-ul şi are pluralul bungalów-uri

* bun gust, alcătuit din adjectiv şi substantiv, se referă la “gustul bun” al alimentelor şi se diferenţiază de substantivul neutru bun-gúst “simţ estetic”; alături de ele, *bun-platnic e un termen nou ce poate fi folosit atât ca substantiv cât şi ca adjectiv, cu pluralul bun-platnici şi femininul bun-platnică/ bun-platnice; din aceeaşi familie, !bun-rămas, substantiv neutru sinonim cu „adio”, îşi modifică grafia, iar *bun simţ, echivalent cu „bună intuiţie” nu trebuie confundat cu mai vechiul bun-simţ „decenţă”; termenul nou este alcătuit din adjectiv şi substantiv, la fel ca şi *bun venit.

! burduhan / burdihan sunt variante acceptate ale aceluiaşi cuvânt din limbajul popular şi familiar, substantiv neutru cu pluralul burduhane/burdihane

* buretiéră este substantiv comun cu genitiv-dativul buretiérei şi pluralul buretiére, denumind o “cutiuţă care conţine un burette, de obicei ud”

* adverbializa, adverbializare fac parte, la fel ca şi anterior precizatele a adjectiviza, adjectivizare, din seria termenilor care marchează trecerea dintr-o clasă morfologică în alta; concret, transformarea unui cuvânt din altă parte de vorbire în adverb; pronunţia acceptată cere respectarea silabaţiei (-bi-a)

* advertising este un termen provenit din engleză pe care DOOM-ul doreşte să-l includă în „dogmă”; lăudabilă intenţie, însă atrage atenţia (şi strică tot efortul) felul în care se recomandă pronunţarea: [advertaizing]; cei care ştiu ceva engleză şi doresc (mare îndrăzneală) să respecte şi norma românească… păi, cam au o problemă

* aeroambulanţă este frumos precizat, cu genitiv-dativul articulat aeroambulanţei şi pluralul aeroambulanţe, dar şi cu lămuriri asupra silabaţiei (-ro-am); atâta că singura indicaţie asupra sensului a fost o intuiţie personală (sau o presupunere a altora ca mine); aşteptăm nerăbdători şi descrierea oficială a obiectului în cauză

* aerobuz, în schimb, proaspăt acceptat, are deja sens fixat: „avion subsonic de pasageri, de mare capacitate; airbus”; pluralul este aerobuze

* aerodinamicitate ne întoarce la aceeaşi problemă; bine că există – ce înseamnă ne-om lămuri noi