Rezultate

06 dec.

„When Earth’s Last Picture Is Painted” de Rudyard Kipling

When Earth’s last picture is painted
And the tubes are twisted and dried
When the oldest colors have faded
And the youngest critic has died
We shall rest, and faith, we shall need it
Lie down for an aeon or two
‘Till the Master of all good workmen
Shall put us to work anew.
Când va fi zugrăvit ăst ultim tablou, şi paletele goale,
Când mort va fi ultimul critic, şi culorile pale,
Vom lua un repaos – zău, mult necesar – un eon sau chiar doi
Până ce Maistorul Bunelor Calfe ne-o pune la trebile noi.
And those that were good shall be happy
They’ll sit in a golden chair
They’ll splash at a ten league canvas
With brushes of comet’s hair
They’ll find real saints to draw from
Magdalene, Peter, and Paul
They’ll work for an age at a sitting
And never be tired at all.
Cei buni stând în jeţuri de aur vor fi fericiţi, pe-ndelete
Plimbând pe o pânză cât şesul peneluri din păr de comete.
Veni-vor sfinţi (Petru şi Pavel şi alţii) model să le fie;
Durata şedinţei de poză putând depăşi o vecie.
And only the Master shall praise us.
And only the Master shall blame.
And no one will work for the money.
No one will work for the fame.
But each for the joy of the working,
And each, in his separate star,
Will draw the thing as he sees it.
For the God of things as they are!
Doar Maistorul ne-o lăuda; şi să mustre doar Maistorul poate;
Şi nu vei lucra pentru bani, şi nici pentru celebritate,
Ci (toţi) pentru-a muncii plăcere, sub propria zodie stând;
Picta-vei cum tu vezi „modelul”, şi-aşa cum „modelele” sunt.
Rudyard Kipling traducere de Tudor Dorin

02 oct.

a (se) veșteji

Verbul a (se) veșteji s-a format, prin derivare, de la cuvântul de bază veșted (adjectiv). Înseamnă, în primul rând, „a deveni sau a face să devină veșted; a-și pierde prospețimea și frăgezimea, a începe să se usuce” – despre plante și părți ale lor. Sensul figurat se referă la oameni, la ceea ce ține de natura omenească – „a-și pierde vlaga, forța, vigoarea, vioiciunea sau puritatea”. Tot în sfera umană, el se poate folosi cu sensul de „a condamna în mod public”.

Cum se observă, explicațiile nu sunt din cale-afară de numeroase, dar sinonimele sunt multe și expresive: a (se) îngălbeni, a (se) ofili, a păli, a (se) usca, a îmbătrâni, a slăbi, a lâncezi, a tânji, a (se) trece, a defăima, a stigmatiza, a blama, a condamna, a dezaproba, a fana, a înfiera, a osândi, a păta, a dezonora, a necinsti, a proscrie, a critica, a reproba, a respinge – precum și o serie de regionalisme și arhaisme. Sunt multe feluri de-a zice același sfârșit…

Continuare »

28 aug.

a (se) repeta

Verbul a (se) repeta vine din franceză – répéter – şi are un corespondent în germană – repetieren. Înseamnă, mai întâi de toate, „a spune, a face, a produce încă o dată (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus, făcut sau produs” ori – reflexivul – „a se produce, a se întâmpla, a avea loc din nou”.

Termenul are şi o serie de sensuri particulare, având în vedere, de pildă, acţiunea de „a citi un text de două sau de mai multe ori pentru a înţelege bine” sau, în condiţii şi mai precise, „a face repetiţia unei lecţii, a unui rol, a unei piese de teatru, muzicale etc.”

În principiu, pare a avea conotaţii pozitive, dar iată şi o modificare de registru: „a urma din nou cursurile clasei sau anului de studiu în care a rămas repetent”, sens utilizat pentru elevi sau studenţi.

Continuare »

15 mai

a (se) albăstri

Verbul a (se) albăstri este produs autohton, din albastru – care este, dacă mă întrebați pe mine, prima între culori (c-așa-mi place mie de mult). Atunci când are nuanță tranzitivă, verbul înseamnă „a da unui obiect o culoare (mai) albastră; a colora, a vopsi în albastru”, iar una dintre întrebuințări se referă exclusiv la „a clăti rufele, după spălare, în apă amestecată cu albăstreală”.

Sensul figurat este, în același timp, intranzitiv și reflexiv – „a căpăta, a avea sau a răspândi o lucire albastră”. Se folosește, despre om, când devine vânăt de mânie, iar în folclor, este utilizat când se vorbește despre ciocoi, care se deosebeau prin culoarea îmbrăcămintei (a hainelor orășenești), ori despre laptele subțiat cu apă.

Sinonimele nu sunt decât din sfera regionalismelor, care mi se par interesante și relativ numeroase: a (se) înălbăstri, a (se) învineți, a (se) mierii, a scrobi, a sini, a sinili, a vineți. E ciudat felul în care apar termeni noi pentru a nuanța semnificații deja utilizate și, aparent, autosuficiente.

Continuare »

08 ian.

„When Earth’s Last Picture Is Painted” de Rudyard Kipling

When Earth’s last picture is painted and the tubes are twisted and dried,
When the oldest colours have faded, and the youngest critic has died,
We shall rest, and, faith, we shall need it – lie down for an aeon or two,
Till the Master of All Good Workmen shall put us to work anew.
And those that were good shall be happy; they shall sit in a golden chair;
They shall splash at a ten-league canvas with brushes of comets’ hair.
They shall find real saints to draw from – Magdalene, Peter, and Paul;
They shall work for an age at a sitting and never be tired at all!
Când va fi zugrăvit ăst ultim tablou, şi paletele goale,
Când mort va fi ultimul critic, şi culorile pale,
Vom lua un repaos – zău, mult necesar – un eon sau chiar doi
Până ce Maistorul Bunelor Calfe ne-o pune la trebile noi.
Cei buni stând în jeţuri de aur vor fi fericiţi, pe-ndelete
Plimbând pe o pânză cât şesul peneluri din păr de comete.
Veni-vor sfinţi (Petru şi Pavel) model să le fie;
Durata şedinţei de poză putând depăşi o vecie.
And only The Master shall praise us, and only The Master shall blame;
Andd no one shall work for money, and no one shall work for fame,
But each for the joy of the working, and each, in his separate star,
Shall draw the Thing as he sees It for the God of Things as They are!
Doar Maistorul ne-o lăuda; şi să mustre doar Maistorul poate;
Şi nu vei lucra pentru bani, şi nici pentru celebritate,
Ci (toţi) pentru-a muncii plăcere, sub propria zodie stând;
Picta-vei cum te vezi „modelul”, şi-aşa cum „modelele” sunt.
Rudyard Kipling traducere de Tudor Dorin

16 nov.

a desfrunzi

Nu-mi place toamna, dar recunosc: uneori mă încântă culorile, iar alteori mi-s dragi vorbele ei. Ca de pildă a desfrunzi. Verbul se referă cuminte la rămânerea copacului – fie el singur sau crescut în pădure – fără frunze, odată cu venirea frigului. Însă structurile sinonime sunt nemăsurat de metaforice şi aproape umane…

Se spune că-şi pierde frunzele copacul, de parcă ar avea vreun colţ neştiut, le-a pus acolo şi-a uitat de ele… sau or fi precum cheile de la maşina timpului? Se zice că se despoaie, de parcă frunzele-s haine… sau îs pui? Ori cică toamna lipseşte copacul de frunze – ca şi cum un mare dor ar rămâne-n urma lor; ori singur şi le leapădă – ca pe-o ruşine… şi se dezgoleşte. Îmi sună ciudat, dar există a desfoia şi a defolia, mai savante şi mai grave. Şi am mai găsit, absent din variantele oficiale ale dicţionarelor şi gonită undeva în argotic, desfrunzirea cu sensul de „jefuire, de bătaie rea”, soră cu moartea.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro