Rezultate

« Previous Entries
22 mai

„The Mythical Journey” de Edwin Muir

First in the North. The black sea-tangle beaches,
Brine-bitter stillness, tablet strewn morass,
Tall women against the sky with heads covered,
The witch’s house below the black-toothed mountain,
Wave-echo in the roofless chapel,
The twice-dead castle on the swamp-green mound,
Darkness at noon-day, wheel of fire at midnight,
The level sun and the wild shooting shadows. 		Întâi spre Nord. Pe plajă, valuri negre,
Tăcere înspumată, mlaștini, smârcuri,
Femei înalte cu broboade-n cap,
Bordeiul vrăjitoarei într-un stei,
Ecou de ape-n paraclis pustiu,
Castelul mort pe dealul sur-verziu,
Amurg la prânz și foc în toiul nopții,
Un soare fix și umbre ce țâșnesc.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

11 iul.

„Seascape” de Francis Brett Young

Over that morn hung heaviness, until,
Near sunless noon, we heard the ship’s bell beating
A melancholy staccato on dead metal;
Saw the bare-footed watch come running aft;
Felt, far below, the sudden telegraph jangle
Its harsh metallic challenge, thrice repeated:
‘Stand to. Half-speed ahead. Slow. Stop her!’
They stopped.
The plunging pistons sank like a stopped heart:
She held, she swayed, a hulk, a hollow carcass
Of blistered iron that the grey-green, waveless,
Unruffled tropic waters slapped languidly. 		Despovărați de zorii grei și-ncinși
De-amiaza fără soare, -am auzit
Bătaia clopotului de pe vas:
Un trist stacatto pe metalul mort;
Spre pupa, cartul alerga desculț,
Jos telegraful clănțănea grozav
Și ordona-ntreit: “La post! Jum’ate
Viteză înainte! ‘Ncet! Stopați!”
Și au stopat. Pistoanele adânci
Au încetat, ca inima, să bată
Și vasul a tăcut, s-a unduit,
Schelet de bășicate fiare, Lins
De sure, blânde ape tropicale.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

23 apr.

a (se) americaniza

Verbul a (se) americaniza vine din limba franceză (américaniser) şi are două sensuri de bază. Primul este „a se transforma în american”, adică a-şi însuși felul americanilor de a fi, iar cel de-a doilea se referă la „a se comporta ca americanii”, ceea ce presupune o oarecare aparență, fără a avea un fundament solid.

Sinonime nu există, lucrurile par a fi simple și spuse într-un singur fel. Iar lumea se îndreaptă, de ceva vreme, în această direcție, cu toate pânzele sus. Cum spun cei de la Rammstein, „We’re all living in Amerika”… Ca orice mare putere care s-a manifestat de-a lungul timpului, tânărul stat al americanilor a dat un exemplu celorlalte state, dar a dat naștere şi unor controverse serioase. Nemaivorbind despre laude fără reținere, precum şi critici neiertătoare, toate în același timp.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

11 oct.

„October” de William Morris

O love, turn from the changing sea and gaze,
Down these grey slopes, upon the year grown old,
A-dying ‘mid the autumn-scented haze
That hangeth o’er the hollow in the wold,
Where the wind-bitten ancient elms infold
Grey church, long barn, orchard, and red-roofed stead,
Wrought in dead days for men a long while dead.		 Iubire-ntoarce-ţi chipul dinspre mare,
Uite drumeagul coborând uşor.
Deasupra lui, a toamnei blândă boare
Învăluie întregul trist decor.
Străvechii ulmi semeţ se desfăşor
Pe lângă schit, livadă, şură, casă –
Sunt amintiri ce oamenii le lasă…
Come down, O love; may not our hands still meet,
Since still we live today, forgetting June,
Forgetting May, deeming October sweet? –
Oh, hearken! hearken! through the afternoon
The grey tower sings a strange old tinkling tune!
Sweet, sweet, and sad, the toiling year’s last breath,
To satiate of life, to strive with death.		 Da, se prea poate să ne pierdem iar,
Trăind minutul şi uitând de mai,
Cu gândul la molatecul brumar.
Ascultă cum bătrânul turn dă grai
Tristeţilor în straniul lor alai!
Atinge anul cea din urmă strună,
Prea beat de viaţă moartea s-o răpună.
And we too – will it not be soft and kind,
That rest from life, from patience, and from pain,
That rest from bliss we know not when we find,
That rest from love which ne’er the end can gain?
– Hark! how the tune swells, that erewhile did wane!
Look up, love! – Ah! cling close, and never move!
How can I have enough of life and love?		 Şi noi, n-am strânge oare-n suflet pace
Dacă-am lăsa de-o parte chin, răbdare,
Belşug cu neştiutele-i soroace
Şi dragoste ce-n veci de veci nu moare –
Auzi firava cântului chemare?
Iubire, stai alături, nu fugi!
Ah, mai am timp destul pentru-a iubi?
William Morris traducere de Victor Frunză

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

31 iul.

a franţuzi

Verbul a (se) franţuzi vine din substantivul masculin franţuz, folosit în registrul popular şi avându-şi originea în rusescul cu aceeaşi formă – franţuz. Verbul are o semnificaţie învechită şi familiară, care înseamnă „a imita servil obiceiurile franceze, a întrebuinţa în mod nejustificat cuvinte şi expresii franceze”.

Sensul tranzitiv al verbului se referă la limbi, idiomuri, graiuri – „a împestriţa cu expresii şi cuvinte franceze”, explicaţie ce încă păstrează o conotaţie negativă. Un pic mai relaxate sunt utilizările noi ale termenului, care presupun „a adopta limba, cultura şi obiceiurile francezilor; a deveni asemănători cu francezii”.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

20 iun.

Originea limbii române

Limba română are o istorie bogată şi controversată. Cele peste 60.000 de cuvinte din DEX au origini foarte diferite, însă reuşesc să se îmbine perfect, într-o limbă vorbită de toţi românii.

Limba română provine din romanizarea populaţiilor din bazinul Dunării şi ulterior, din influenţele slave, greceşti, maghiare sau turceşti. Este o limbă vie, într-o continuă schimbare, care spune numeroase poveşti şi atrage o mulţime de necunoscute. Până la urmă, cu cât este mai complexă o limbă, cu atât este mai frumoasă, aşadar, ar trebui să fim mândri de graiul nostru.

Continuare »

Publicat de in Etimologie, Limba română
1 comentariu - Comenteaza!     Recomanda!

Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro