Verbul a vitaminiza vine din limba germană – vitaminisieren și are, la noi, două sensuri. Primul dintre acestea este tranzitiv și înseamnă „a îmbogăți alimentele cu vitamine”, iar cel de-al doilea este reflexiv și se referă la „a urma un tratament cu vitamine”. Nu are sinonime, nu are înlocuitori, nu are sensuri suplimentare, nu formează expresii.

Nu știu exact cum se vitaminizează alimentele, dar cunosc în detaliu procesul de vitaminizare la care sunt nevoită să recurg în fiecare primăvară și toamnă: dur și serios, pentru că organismul meu este foarte slăbit în anotimpurile acestea de trecere. Evident, spun „vitaminizare”, dar mă refer și la sporirea aportului de minerale necesare bunei mele funcționări.

Continuare »

Verbul a denatura vine din limba franceză – dénaturer și are două sensuri de bază. Înseamnă, pe de o parte, „a adăuga unui produs o substanță străină, spre a-l face impropriu scopurilor pentru care a fost destinat inițial”. Sensul figurat (care astăzi este mult mai des utilizat decât celălalt) se referă la „a schimba (adesea intenționat) înțelesul normal, natura sau caracterul unor cuvinte, al unor idei etc.”

Sinonimele menționate prin dicționare sunt numeroase și pot fi utilizate, în funcție de nuanțele pe care termenul le poate căpăta în diferite contexte: a altera, a contraface, a deforma, a escamota, a falsifica, a măslui, a mistifica, a poci, a răstălmăci, a scâlcia, a schimonosi, a silui, a sminti, a stâlci, a strâmba, a stropși.

Continuare »

Atât „fascinated” în limba engleză, cât şi „fascinat” în limba română, înseamnă rămas cu privirea fixă – de obicei, de uimire sau pentru că e ceva foarte interesant de văzut.

În prezent, sunt mai multe sensuri care evoluează de la cel de bază spre figurat. Însă dacă privim în urmă, găsim că aceste cuvinte vin din franţuzescul „fasciner” – a vrăji privirea. La propriu. Se credea că vrăjitoarele sau şerpii, dacă te privesc în ochi, îţi pot încremeni privirea. Ca lui Mowgli în „Cartea junglei”.

Mai în urmă, găsim originea în latinescul „fascinus”, care se referea la respectiva vrajă. Dar tot aici găsim un detaliu hilar. Acelaşi cuvânt mai înseamnă şi falus. S-or fi gândit că poţi rămâne cu privirea fixă şi din cauza asta? În fine, să nu speculăm. Dar stai, că n-am terminat: s-au gândit oamenii pe vremea aia că pot evita vraja respectivă dacă poartă la gât o amuletă. Şi nu oricum, ci în formă de falus. Adevărul e că dacă vezi pe cineva cu aşa ceva la gât, nu-l mai priveşti în ochi.

Verbul a concerta a pătruns în limba română dinspre surorile ei latine – it. concertare și fr. concerter – și are, la noi, două sensuri principale, cu arii de utilizare diferite. Prima dintre semnificații este și cea previzibilă, legată de spectacolele muzicale – „a da un concert”. Dicționarele sunt extrem de seci referitor la această accepție, singurul detaliu suplimentar fiind trimiterea la sensul 1 al substantivului înrudit. Căci, cercetând îndeaproape, descoperim că acest substantiv mai are un sens, mult mai rar folosit.

Poate sugerând aceeași idee a efortului comun pentru a obține un produs finit superior, concert înseamnă și „înțelegere, unire, acord între mai multe state sau persoane în vederea unui scop comun”. Verbul corespunzător se utilizează, prin urmare, în sfera diplomatică, având în vedere acțiunea șefilor de state și diplomaților de „a se consulta, a schimba puncte de vedere pentru a cădea de acord asupra unui proiect comun, pentru a lua o atitudine, o măsură (politică) comună”.

Prin extindere de sens, verbul se folosește și pentru „a pune la cale, a pregăti (în comun)”, iar sinonimia poate viza lexeme ca a se înțelege, a se învoi. Foarte interesant mi se pare faptul că adjectivul concertat se folosește aproape exclusiv cu sensul conferit de această a doua trimitere a termenului – de obicei în combinație cu substantivul eforturi sau cu referire la rezultatul acestora – „stabilit, hotărât împreună cu alții”.

Continuare »

Noua ediţie a Oxford Junior Dictionary a eliminat 50 de termeni legaţi de natură şi viaţa la ţară şi i-a înlocuit cu termeni asociaţi cu calculatoarele şi mediul online, spre consternarea unor scriitori faimoşi care au trimis o scrisoare de protest.

În noul dicţionar nu veţi mai găsi numele a 30 de specii de plante şi animale, printre care „acorn” („ghindă”), „buttercup” („piciorul cocoşului”), „conker” („castană”), „almond” („migdală”), „blackberries” („mure”) şi „minnows” („peşti mărunţi”), ci „attachment”, „blog”, „chatroom”, „analogue”, „broadband” şi „cut-and-paste”.

Continuare »

Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează în perioada 24 martie – 2 aprilie 2014, la Colegiul de creație Biskops Arnö din apropierea capitalei suedeze, a șasea ediție a atelierului său de traducere. Participanții din acest an sunt poeții Teodora Coman, Bogdan Coșa și Sorin Gherguț din partea României și Clara Diesen, Johanna Ekström și Lina Hagelbäck din partea Suediei.

Traducerile rezultate în urma atelierului vor fi prezentate publicului larg în cadrul unui program care va avea loc la sediul ICR Stockholm pe 2 aprilie 2014, de la ora 18:30, și care va fi moderat de poeta suedeză Athena Farrokhzad, participantă la ediția din 2012 a atelierului.

Continuare »