Jocul e fabricat în cel puțin 150 milioane de seturi în mai mult de 120 țări, iar mai bine de jumătate de britanici au jocuri de scrabble în casă. E bine spus că scrabble arată destul de bine la 70 de ani. Nu doar că nu a îmbătrânit de-a lungul timpului, dar abia dacă s-a schimbat vreun pic, regulile sale rămânând aproape identice din 1948, doar tablele de joc devenind mai elegante.

În anii 1930, Alfred Mosher Butts, arhitect cu jumătate de normă din New York, care se străduia să facă față Marii Recesiuni economice, s-a decis să combine cuvintele încrucișate și anagramele într-un singur joc. A determinat frecvența literelor analizând sute de copii ale ziarelor The New York Times, The New York Herald Tribune și The Saturday Evening Post.

După două încercări eșuate, cu ajutorul antreprenorului James Brunot, jucător avid, proiectul a fost redenumit Scrabble și a fost trimis producției de masă. Jocul a fost ales de gigantul Macy’s, iar în scurt timp cutiile s-au vândut chiar și de companiile care inițial îl respinseseră. Butts a trăit toată viața din drepturile de autor.

Continuare »

„Trans*” este unul dintre noii termeni legați de sexualitate și categoria genului pe care OED a anunțat că i-a adăugat în luna aprilie 2018, alături de termeni precum „ambisexual”, „asexual”, „bi-gender” și „heterosocial”, o colecție care reflectă „înțelegerea noastră complexă în dezvoltare a acestor două aspecte distincte ale experienței umane,” după cum spune Jonathan Dent, lexicograf la OED.

Când este pronunțat cu voce tare, termenul „trans*” este rostit de unele persoane ca „trans asterisk”, iar altele îl pronunță „trans star”.

Continuare »

Verbul a (se) americaniza vine din limba franceză (américaniser) şi are două sensuri de bază. Primul este „a se transforma în american”, adică a-şi însuși felul americanilor de a fi, iar cel de-a doilea se referă la „a se comporta ca americanii”, ceea ce presupune o oarecare aparență, fără a avea un fundament solid.

Sinonime nu există, lucrurile par a fi simple și spuse într-un singur fel. Iar lumea se îndreaptă, de ceva vreme, în această direcție, cu toate pânzele sus. Cum spun cei de la Rammstein, „We’re all living in Amerika”… Ca orice mare putere care s-a manifestat de-a lungul timpului, tânărul stat al americanilor a dat un exemplu celorlalte state, dar a dat naștere şi unor controverse serioase. Nemaivorbind despre laude fără reținere, precum şi critici neiertătoare, toate în același timp.

Continuare »

Verbul a domicilia face parte dintr-o serie foarte importantă în limba română – a celor provenite din franceză (domicilier). Este un verb intranzitiv, care se folosește mai ales în formule administrative, însemnând „a-și avea sau a-și stabili domiciliul undeva”. Sinonimele sunt destul de numeroase, putându-se folosi, în funcție de context, a locui, a fi, a sta, a ședea, iar dintre regionalisme a hălădui, a băciui, a sălășlui, a sălăși sau a sălășui.

În principiu, adresa de domiciliu este cea înregistrată în buletin sau în cartea de identitate. Evident, o persoană poate avea mai multe proprietăți, dintre care o poate alege pe cea mai avantajoasă că domiciliu stabil, așa cum poate indica o altă adresă de corespondență (diferită de cea din acte), în cazul în care locuiește în altă parte, de fapt. Oricum ar fi, povestea asta cu adresele poate deveni, în timp, extrem de complicată.

Continuare »

Poate că termenii „bogan”, „firie” şi „checkout chick” sunt uzuali în conversaţie, dar până acum nu au fost introduşi în Australian National Dictionary. Dicţionarul a fost iniţial lansat în 1988 ca să înregistreze originile şi sensurile cuvintelor din engleza australiană şi în pofida faptului că a fost prima oară publicat cu aproape 30 de ani în urmă, nu a mai fost reînnoit substanţial cu o a doua ediţie până în prezent.

Au fost adăugate mai mult de 6.000 de cuvinte şi expresii, inclusiv o sută de termeni din limbile indigene. Expresiile personalităţilor şi termenii din cultura pop sunt, de asemenea, prezenţi, alături de expresii de renume din zona culinară: „battered savs”, „chocolate crackles” şi „fairy bread”.

Continuare »

Verbul a experimenta este întotdeauna tranzitiv și se referă la „a verifica prin experiență / prin experimente”. Vine din latinecul experimentare, pe filieră franceză – expérimenter, și stabilește sinonimie cu verbe precum a încerca, a proba. Și cam asta este tot ce pot dicționarele să ne spună. Însă dincolo de litera – săracă, în acest caz, a – dicționarelor este viața însăși. Iar experimentele și experiența sunt elemente esențiale ale sale.

Cred că fiecare dintre noi „experimentează” de-a lungul timpului, oricât de seci și serbede ne-ar părea viețile, văzute din exterior. Nu trebuie să fii cine știe ce răzvrătit, nu e necesar să fii vreun cutezător ori vreun temerar cu diplomă, pentru că ocaziile de a alege drumuri nebătute de alții se deschid în fiecare moment.

Continuare »