* multianual se desparte mul-ti-a-nu-al și este adjectiv masculin cu pluralul multianuali și femininul multianuală-multianuale

* multicultural („despre regiuni care au mai multe culturi”) este adjectiv nou, masculin cu pluralul multiculturali și femininul multiculturală-multiculturale. Din aceeași familie lexicală, este introdus și *multiculturalism (substantiv neutru), dar și *multiculturalitate – feminin cu genitiv-dativul multiculturalității.

* multidimensional se desparte mul-ti-di-men-si-o-nal și are valoare adjectivală – masculin cu pluralul multidimensionali și femininul multidimensională-multidimensionale. De asemenea, apare *multidimensionalitate – substantiv feminin cu genitiv-dativul multidimensionalității.

* multidisciplinar e adjectiv masculin cu pluralul multidisciplinari și femininul multidisciplinară-multidisciplinare, iar substantivul corespunzător este femininul *multidisciplinaritate, cu genitiv-dativul multidisciplinarității.

* multifuncțional (mul-ti-func-ți-o-nal) încheie seria, adjectiv masculin cu pluralul multifuncționali și femininul multifuncțională-multifuncționale, corespondentul substantival fiind *multifuncționalitate, feminin cu genitiv-dativul multifuncționalității.

La Universitatea din Bucureşti are loc Sesiunea ştiinţifică anuală a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti, în perioada 30-31 octombrie 2009. Vineri, 30 octombrie, între orele 12:30 – 14:00 are loc şedinţa plenară, la Amfiteatrul Mark Twain, Pitar Moş, 7-13. Alocuţiunea de deschidere va fi făcută de Prof. dr. Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii din Bucureşti. Conferinţa în plen va fi susţinută de Prof. dr. Alexandru Niculescu de la Universitatea din Bucureşti / Universitatea din Udine, pe tema „Romanitatea românească şi barbarii”. Pauză de prânz va fi între orele 14:00 – 15:00.

Continuare »

„Climate strike”, o formă de protest care a luat amploare acum mai bine de un an, odată cu acțiunile elevei suedeze Greta Thunberg, a fost ales termenul anului 2019. Lexicografii de la Collins Dictionary au întocmit lista anuală de termeni noi și notabili care reflectă cultura în continuă evoluție și preocupările celor care îi folosesc.

„Climate strike” a fost prima oară consemnat în noiembrie 2015, când primul eveniment denumit astfel a coincis cu Conferința ONU privind schimbările climatice de la Paris, însă protestele privind schimbările climatice s-au răspândit în 2018 și au devenit o realitate frecventă în multe dintre cele mai mari orașe ale țării.

Continuare »

Verbul a achita este un neologism venit din limba franceză – acquitter, care are atât valoarea tranzitivă, cât și reflexivă. Primul sens consemnat de dicționare se referă la „a declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată; a scoate din culpă”, sinonim cu a absolvi sau cu învechitul a slobozi.

Cea de-a doua semnificație înseamnă „a (-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală”, una dintre expresiile cel mai des folosite fiind a se achita de ceva (adică „a-și îndeplini o obligație, a duce la bun sfârșit o sarcină”). Sinonimele sunt foarte interesante, relația de echivalență stabilindu-se mai ales în registrul figurat, unele fiind surprinzător de apropiate. Cu privire la o datorie bănească, la o obligație morală sau materială etc. se utilizează a plăti, a onora, a exoflisi (grecesc), chiar a lichida, iar argotic (sau familiar), termenul poate semnifica a asasina, a omorî, a ucide, a suprima.

Continuare »

La încheierea fiecărui an, Omnilexica alege cuvântul anului și realizează clasamentul Top 10 care are la bază folosirea unui termen sau numărul căutărilor sale. Lista dezvăluie anumiți termeni care au avut impact, într-un fel sau altul, de-a lungul anului.

Cuvântul anului pentru Omnilexica este „absorbance”, acesta aflându-se pe prima poziție în lista termenilor cel mai frecvent căutați în 2017. Cuvântul poate fi definit ca mărime a cantității de lumină sau altă radiație electromagnetică care este absorbită la trecerea printr-o substanță. Este o proprietate fizică pe care o întâlnim în multe domenii, de la medicină la chimie sau biologie etc.

Acest termen tehnic situat pe primul loc în clasament indică faptul că tehnologia a devenit parte din viața noastră. Tehnologia a adus o mulțime de schimbări fascinante în viața cotidiană, așa că nu e de mirare că oamenii caută sensul unor astfel de termeni.

Continuare »

Propoziţia subiectivă este o propoziţie subordonată care, într-o frază, joacă rol de subiect pentru propoziţia regentă. Propoziţiile subiective sunt destul de variate şi, de obicei, este evident că nu ai de ce să pui virgulă între ele şi propoziţiile regente corespunzătoare. În general, ar fi chiar greşit să punem virgulă între subiect şi predicat, aşa că manualele enunţă regula de bază: după propoziţia subiectivă nu se pune virgulă. De exemplu, „Cine ştie carte are parte.”

Există însă o excepţie, precizată în unele cărţi de gramatică. Dacă propoziţia regentă începe cu pronume demonstrativ (acela, aceea etc), atunci se pune virgulă după propoziţia subiectivă. Pronumele demonstrativ devenind subiect, nu există problema virgulei dintre subiect şi predicat. De exemplu, „Cine ştie carte, acela are parte.”

Continuare »