| There was an Old Man with a flute, A serpent ran into his boot; But he played day and night, Till the serpent took flight, And avoided that man with a flute. |
Era un bătrân c-un fluier; Un şarpe i-a intrat cu şuier În cizmă, dar noapte şi zi El cântă – şarpele fugi Evitându-l pe-acel om cu fluier. |
| Let’s contend no more, Love, Strive nor weep: All be as before, Love, —Only sleep! |
Să-ncetăm, iubite, cearta, Plânsul n-are rost: Dormi! Şi toate au să fie Cum au fost! |
| Simţii atunci în mine o repede schimbare… Părea că mă duc îngeri pe-o dulce legănare… Lăsându-mi învelişul la viermii din mormânt, Pluteam prin al meu suflet, mai sus de-acest pământ. Eram împins de-o forţă şi tainică şi mare, Şi aripe de vultur răpindu-mă în zbor, Purtat pe-o rază-albastră, ca raza de uşor, În casa părintească, muiat în foc de stele, Intrai pe o fereastră, prin aer tremurai, Trecui ca o suflare prin părul maicii mele, Lucii în două lacrimi, şi calea mi-o urmai. Era un zbor fantastic, un zbor fără de nume, Ca zborul lui Mazeppa pe calul său legat, Şi treieram pe vânturi, şi colindam prin lume, Purtat pe unde corpul odată mi-a călcat. |
I then felt within me a sudden, mighty change… I thought a troop of angels bore me on a sweet breath… Abandoning my body to its fate in the grave, I floated through my soul, high up over the earth. A huge , mysterious power impelled me; in my flight Majestic eagle‘s wings took me away and, lo, A blue ray carried me while I felt light as light, Steeped in the fire of stars; I entered through a window, The old parental home flew trembling in the air, Passed like a gentle whiff over my mother‘s hair, And sparkling in two teardrops, went on the way it came, ‘Twas a fantastic flight, a flight without a name, The flight of a Mazzepa tied to his foaming steed, And I rode astride tempests and wandered east and west, In places where my body had never stopped to rest. |
| Câmpiile întinse păreau nişte năluce, Şi Dunărea un şarpe dormind peste câmpii, Tot omul o furnică ce naşte şi se duce, Iar munţii cei gigantici abia nişte copii; O pată cenuşie în josul meu s-arată, E marea care vecinic cu pânze e-ncărcată… |
The boundless plains and cornfields looked like so many shadows, The Danube was a serpent asleep athwart the meadows; A man was but a shadow which has been bom to die, The huge mountains were babies; a grey spot under me: The never-failing harbour of ships and boats, the sea… |
| Alexandru Macedonski | traducere de Leon Leviţchi |
| Fără de număr sunteţi fii ai faptei pretutindeni pe drumuri, subt cer şi prin case. Numai eu stau aici fără folos, nemernic, bun doar de-nnecat în ape. |
There are so many of you, men who do things, everywhere in the streets, under the sky, roofs. Only I am here purposeless, infamous. only good for drowning in water. |
| Totuşi aştept, de mult tot aştept vreun trecător atotbun şi-atotdrept ca să-i spun: O, nu-ţi întoarce privirea, O, nu-mi osândi nemişcarea. Cresc între voi, ci umbrit de mâinile mele misticul rod se rotunjeşte în altă parte. Nu mă blestemaţi, nu mă blestemaţi! |
But I am waiting, have been waiting for a long time for some wholly good, wholly honest passerby to say to him: Oh, don‘t turn and look at me, Oh, don‘t condemn my immobility. I grow among you, but shaded by my hands the mystic fruit ripens in another place. Don‘t curse me, don‘t curse me! |
| Prieten al adâncului, tovarăş al liniştei, joc peste fapte. Câteodată prin fluier de os strămoşesc mă trimit în chip de cântec spre moarte. |
Friend of deep things, companion of silence, I play above the doing. Sometimes with a flute of ancestral bone I sens myself to death as a song. |
| Întrebător fratele mă priveşte, mirată mă-ntâmpină sora, dar încolăcit la picioarele mele m-ascultă şi mă pricepe prea bine şarpele cel cu ochii de-a pururi deschişi spre-nţelepciunea de dincolo. |
Questioning, my brother looks at me, astonished, my sister meets me, but wrapped aroud my feet the snake listens to me and understands me better, the snake with its eyes open forever to wisdom far away. |
| Lucian Blaga | traducere de R. MacGregor-Hastie |
Pornind de la verbul a se teme, mi s-au părut interesante două proverbe care, deşi sunt echivalente ca sens lingvistic, se diferenţiază dintr-un punct de vedere foarte subtil, al semnificaţiei sau implicaţiei psihologice. Cunoscutul „Cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt” face un soi de observaţie faptică, fără să ofere clar o explicaţie, dar pe care toţi suntem capabili a o deduce: cine s-a opărit cu zeamă fierbinte se teme să n-o păţească iar, deci o răceşte şi pe aia rece. Celălalt proverb este creat pe acelaşi schelet semantic, însă veriga explicativă este, de data aceasta, prezentă: „Cine e muşcat de şarpe se teme şi de şopârlă.” Reflexivul acesta stabileşte identitate de sens cu „a simţi teamă, a fi cuprins sau stăpânit de frică, a avea teamă sau frică”, iar concluzia logică este că cel păţit e fricos, temător, prevăzător. Gradul superlativ este într-un mod interesant exprimat prin „a se teme şi de umbra lui”, spaima spaimelor fiind generată de lucruri care ar trebui să-ţi fie intim cunoscute, pentru că fac parte din tine; în plus, frica de propria umbră – cea care te însoţeşte pretutindeni, oriunde te-ai duce – capătă o omniprezenţă angoasantă, care mi se pare imposibil de îndurat, pentru că, în mod firesc, ea este asociată cu grijile, cu îngrijorarea, cu agitaţia, cu frământarea. Starea aceasta de nelinişte şi de tulburare poate fi provocată de un pericol care te ameninţă în mod real, însă şi de un rău posibil sau probabil, dar care, deocamdată, se află numai în închipuirea ta. Căci expresia „mă tem că…” nu implică nicidecum o certitudine, ci se asociază unor presupuneri de tipul „mi se pare că…”, „socotesc că…”, „am sentimentul (neplăcut) că…”, „e posibil să…”, „cred că …”. Cu o nuanţă specială, în forma a teme pe cineva, verbul acesta se referă la „a bănui, a suspecta pe cineva de infidelitate în căsnicie, a fi gelos”, iar explicaţia substantivului temere este dată tocmai de acest „sentiment de îndoială chinuitoare în ceea ce priveşte fidelitatea persoanei iubite, de gelozie”.
Continuare »
Următoarele întrebări despre Australia provin de la potenţiali vizitatori. Acestea au fost adresate pe site-ul unei agenţii de turism australiene, iar răspunsurile sunt cele date de către reprezentanţii agenţiei (care au, în mod evident, simţul umorului).
Continuare »
© 2024 blog.ro-en.ro