Rezultate

15 mai

„Lost Love” de Robert Graves

His eyes are quickened so with grief,
He can watch a grass or leaf
Every instant grow; he can
Clearly through a flint wall see,
Or watch the startled spirit flee
From the throat of a dead man.
Across two counties he can hear
And catch your words before you speak.
The woodlouse or the maggot’s weak
Clamour rings in his sad ear,
And noise so slight it would surpass
Credence–drinking sound of grass,
Worm talk, clashing jaws of moth
Chumbling holes in cloth;
The groan of ants who undertake
Gigantic loads for honour’s sake
(Their sinews creak, their breath comes thin);
Whir of spiders when they spin,
And minute whispering, mumbling, sighs
Of idle grubs and flies.
This man is quickened so with grief,
He wanders god-like or like thief
Inside and out, below, above,
Without relief seeking lost love.
De-atâta chin, privirea lui
S-a agerit: el vede cum
Sub ochi se-nalță iarba, vede
Ce-i dincolo de zid și fum
Și ce nălucă se desparte
De omul osândit de moarte.
Aude peste zeci de sate;
Pân-a-i vorbi, el luminat e.
Urechea tristă i-o surzește
Zvâcnirea unei cozi de pește,
Neputinciosul fir de iarbă
Plecat spre rouă ca s-o soarbă,
Roit de fluturi, viermi sau molii
Ce mursec straie și fotolii,
Năduful harnicei furnice
Când dă povara s-o ridice,
Spetindu-se căci vrea anume
Să nu-și păteze bunul nume,
Țesutul pânzei de paing
Și forfoteala ce-o încing
Gângăniile din astă lume.
Înconvoiat de dorul greu
Cutreieră prin lumea toată
Asemeni unui fur sau zeu
Și dragostea pierdută-și cată.
Robert Graves traducere de Leon Levițchi

27 mart.

Dramele traducătorului în budoarul autorului – Cum traducem limbajul licenţios

Profesioniștii, dar și curioșii sunt așteptați miercuri, 28 martie 2018, de la ora 19:00, în Sala Perpessicius din Muzeul Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8), la prima ediție a atelierelor de discuție din 2018: „Dramele traducătorului în budoarul autorului – Cum traducem limbajul licențios”. Este o discuție fără perdea despre provocările la care este supus traducătorul față în față cu limbajul licențios.

Ioana Miruna Voiculescu, membră ARTLIT și inițiatoarea acestei întâlniri, întreabă doi distinși traducători experimentați și curajoși, Luana Schidu (traducătoarea trilogiei „Jurnalul dragostei” de Anais Nin) și George Volceanov (cunoscut pentru isprava retraducerii lui Shakespeare cu expresiile obscene la locul lor) despre cuvinte tari, pudibonderie, cenzură și rostul lor în traducere.

Continuare »

01 ian.

a colinda

Verbul a colinda este obținut, prin derivare regresivă, din substantivul colindă. Are un sens de bază, venit din vechile tradiții populare – „a umbla, în seara de Crăciun sau de Anul Nou, din casă în casă, cântând colinde (răsplătite cu mici daruri, în special cu colaci de grâu)”, obicei din care s-a născut semnificația generică de „a serba Crăciunul”. Un sens figurat și regional care pornește de aici se referă la păsări: „a ciripi la festrele cuiva”.

O accepție mai vastă a termenului are în vedere acțiunea de „a umbla de colo până colo, dintr-un loc în altul” ori de „a bate un drum”, fie pentru „a căuta pe cineva sau ceva”, fie pentru „a veni sau a se duce la cineva”. Probabil cel mai cunoscut sens figurat al termenului se referă la „a petrece cu gândul”.

Continuare »

21 iun.

„Evelyn Hope” de Robert Browning

Beautiful Evelyn Hope is dead!
Sit and watch by her side an hour.
That is her book-shelf, this her bed;
She plucked that piece of geranium-flower,
Beginning to die too, in the glass;
Little has yet been changed, I think:
The shutters are shut, no light may pass
Save two long rays thro’ the hinge’s chink.
Frumoasa Evelyn Hope a murit!
Şezi lângă ea şi vegheaz-o un ceas.
Acesta-i e patul, acela raftul cu cărţi de citit,
Ea a rupt muşcata aceea din vas
Care şi ea începe să moară.
Prea multe, cred, nu s-au schimbat;
Oblonu-i închis, nicio lumină nu se strecoară,
Doar două raze prelungi prin canat.


Continuare »

02 sept.

„The Chronicle” de Abraham Cowley

Margarita first possessed,
If I remember well, my breast,
Margarita first of all;
But when awhile the wanton maid
With my restless heart had played,
Martha took the flying ball.
Prima, sufletul din mine
(De-mi aduc aminte bine)
Mi-l supuse Margareta!
S-a jucat cu el o toană
Şi, din zbor, altă codană
(Marta) i-a luat ştafeta.


Continuare »

09 iul.

„Troilus and Criseyde. Book I” de Geoffrey Chaucer

The double sorwe of Troilus to tellen,
That was the king Priamus sone of Troye,
In lovinge, how his aventures fellen
Fro wo to wele, and after out of Ioye,
My purpos is, er that I parte fro ye.
Thesiphone, thou help me for tendyte
Thise woful vers, that wepen as I wryte!
De Troil, rigăi Priam fiu mezin –
Cât încă sunt cu voi aici – agale
Voi depăna: cum a sorbit din plin
Iubirea cu amarurile sale
Şi bucurii, şi-apoi cumplita-i jale.
Ajută-mi, Tisiphona, să înstrun
Trist viersul meu ce plânge cât îl spun.


Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro