Limba engleză poate fi cu uşurinţă învăţată dacă se utilizează ca suport de studiu filmele de desene animate subtitrate, informează Centrului de instruire „Shakespeare School”. Centrul organizează în lunile iunie-iulie cursuri speciale de vară, care se axează mult pe comunicarea directă între profesori şi cursanţi, în cadrul unor piese de teatru puse în scenă chiar de elevi, după ce au vizionat secvenţe din diverse filme de desene animate sau artistice.

Adriana Alionte, directorul general al „Shakespeare School”, explică: „Cursanţii deprind abilităţi de comunicare la acest tip de cursuri. Sunt nişte cursuri intensive în cadrul cărora se joacă piese din filme îndrăgite de copii şi adolesccenţi. Vorbim în cazul copiilor cu vârste între 7 şi 15 ani de poveşti precum Cenuşăreasa, Pinocchio, şi de cei mai mari care văd filme pentru vârsta lor – Piraţii din Caraibe, Harry Potter. Noi facem un remake al filmelor, apoi se vizionează şi urmează regia. Elevii sunt nevoiţi atunci să vorbească mai mult, pentru că au de interpretat un rol”. Prin această metodă de învăţare se dezvoltă inteligenţa multiplă a copilului, aşa cum a fost ea definită de specialişti.

Continuare »

Folosirea repetată a expresiei „fake news” („știri false”) a condus la creșterea cu 365% a utilizării acesteia faţă de 2016, determinându-i pe cei de la Collins să-l aleagă cuvântul anului dintr-o listă scurtă care a inclus „cuffing season” și o nouă definiție a termenului „unicorn”.

În vreme ce președintele american Donald Trump folosește termenul ca să atace integritatea emisiunilor de știri critice, „fake news” descrie site-urile web care caută să își maximizeze traficul de internet dându-și poveștile fictive drept știri. Collins Dictionary îl definește drept: „informații false, deseori senzaționale, deghizate sub formă de de știri”.

Continuare »

De la „gigil” la „wabi-sabi” şi „tarab”, există multe cuvinte străine care desemnează emoţii fără echivalent în alte limbi. Învăţând să identificăm şi să le cultivăm, aceste experienţe ar putea să ne ofere o viaţă mai bogată.

Aţi simţit vreodată puţin „mbuki-mvuki” – nevoia irezistibilă de a vă smulge hainele de pe voi în timp ce dansaţi? Poate că e puţin „kilig” – sentimentul de agitaţie când vorbiţi cu o persoană pe care o simpatizaţi? Dar ce ziceţi de „uitwaaien” – care încapsulează efectele revitalizante ale plimbării în bătaia vântului? Aceşti termeni – din limbile bantu, taglog şi olandeză – nu au un echivalent direct în alte limbi, dar reprezintă experienţe emoţionale foarte precise.

Continuare »

Poate că termenii „bogan”, „firie” şi „checkout chick” sunt uzuali în conversaţie, dar până acum nu au fost introduşi în Australian National Dictionary. Dicţionarul a fost iniţial lansat în 1988 ca să înregistreze originile şi sensurile cuvintelor din engleza australiană şi în pofida faptului că a fost prima oară publicat cu aproape 30 de ani în urmă, nu a mai fost reînnoit substanţial cu o a doua ediţie până în prezent.

Au fost adăugate mai mult de 6.000 de cuvinte şi expresii, inclusiv o sută de termeni din limbile indigene. Expresiile personalităţilor şi termenii din cultura pop sunt, de asemenea, prezenţi, alături de expresii de renume din zona culinară: „battered savs”, „chocolate crackles” şi „fairy bread”.

Continuare »

Verbul a frustra a fost o surpriză pentru mine, căci, uitându-mă după el în DEX, am constatat că are un singur sens de bază – „a lipsi pe cineva (în special statul sau o instituție a lui) de un drept sau de un bun legitim”. Prin urmare, primul sens al termenului se referă la o lipsă sau o pierdere pe care o poate suferi statul ori o instituție – lucru absolut incompatibil cu ceea ce, în mintea mea, se lega de o stare de spirit pe care verbul acesta o conota.

Totuși, cuvântul face o trimitere și la oameni, fiind un echivalent al lui a priva ori a păgubi și stabilind sinonimie, prin extindere de sens, cu a înșela. Iar în acest context, paguba materială poate fi asociată, evident, cu sentimentul de frustrare – de care, presupun, statul și instituțiile sale sunt străine. Noi, pe de altă parte, trăim deplin acest simțământ sufocant și distructiv, care îți dă măsura desăvârșită a neputinței și nimicniciei. Mi se pare, însă, greșit să reducem totul la motive de ordin material.

Continuare »

Verbul a (se) mărita este corespondentul pentru femei al lui a (se) însura. Ca şi pentru acesta din urmă, explicaţia restricţiilor legate de sens are logică, în momentul în care este analizată etimologia termenului, dar şi lexemele înrudite din limbile-surori – it. marito „soţ”. Verbul vine din latinescul maritare şi înseamnă „a se căsători sau a da o fată în căsătorie”.

Termenul mărit-măriţi (cu accent pe ultima silabă) poate avea şi valoare substantivală, masculin sinonim cu „soţ, mire; bărbat; ginere” – e adevărat, doar în registrul arhaic şi regional. Dacă este neutru, poate fi folosit în expresii de tipul fete de mărit („bune de măritat”) sau a-şi face de mărit („a face vrăji pentru a se mărita”).

Continuare »