! Preacuvioșia Sa deschide seria locuțiunilor pronominale, întregită de formele !Preacuvioșia Ta și !Preacuvioșia Voastră; despărțirea în silabe (Prea-cu-vi-o-și-a) și genitiv-dativul sunt similare – Preacuvioșiei Sale/Tale/Voastre. Acestora li se adaugă forma *Preacuvioșiile Voastre, care apare ca noutate.

* preaderare (pre-a-de-ra-re) este substantiv feminin cu genitiv-dativul preaderării

* Preafericitul apare ca substantiv propriu masculin cu vocativul Preafericite. După același tipar este compus și *Preaînaltul – substantiv propriu masculin cu vocativul Preaînalte.

* preajma este folosit în locuțiuni prepoziționale (cu genitivul) din/în/prin preajma lui. Dicționarul menționează separat forma !preajmă, folosită în locuțiuni adverbiale de tipul din/în/prin preajmă (stai prin preajmă), dar și *preajmă-, care alcătuiește locuțiuni prepoziționale (cu dativul) – din/în/prin preajmă-i.

* prealabil (pre-a-la-bil) are o valoare nouă (pe lângă cea adjectivală, mai veche), fiind folosit în locuțiunea adverbială în prealabil („mai întâi, mai înainte de…”)

Verbul a aniversa este unul care ridică o problemă interesantă, din punctul de vedere al contextului în care trebuie folosit. Termenul face referire la capacitatea oamenilor de a-şi aminti evenimente importante din viaţa lor, fie că ţin de dimensiunea personală, fie că vizează apartenenţa lor la un grup etnic sau social. Ceea ce se pierde deseori din vedere (iar mass-media abundă de astfel de erori) este faptul că evenimentele pe care le aniversăm nu pot fi decât fericite, generatoare de bucurie. Pentru celelalte, există verbul a comemora, care implică acelaşi proces de rememorare, însă în dimensiunea lui solemnă, oficială, de elogiere. Faptul este evident dacă urmărim cu atenţie explicaţia din DEX, care spune că a aniversa înseamnă „a sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment”. Nu se precizează explicit că evenimentul la care se face referire este unul fericit, însă folosirea verbului a sărbători obligă la această concluzie.

Continuare »

Africană: Rehus-Beal-Ledeats
Albaneză: Gezur Krislinjden
Arabă: Idah Saidan Wa Sanah Jadidah
Armeană: Shenoraavor Nor Dari yev Pari Gaghand
Aromână: Crăciunu hariosu
Azeră: Tezze Iliniz Yahsi Olsun
Bască: Zorionak eta Urte Berri On
Bengali: Shubho Barodin
Bulgară: Tchestita Koleda; Tchestito Rojdestvo Hristovo
Cantoneză: Gun Tso Sun TanGung Haw Sun
Catalană: Bon Nadal i un Bon Any Nou
Cehă: Prejeme Vam Vesele Vanoce
Coreeană: Sung Tan Chuk Ha
Corsicană: Pace e salute
Croată: Sretan Božić
Daneză: Glaedelig Jul
Ebraică: Mo’adim Lesimkha!
Engleză: Merry Christmas
Estoniană: Roomsaid Joulupuhi
Filipineză: Maligayan Pasko
Finlandeză: Hyvaa Joulua
Franceză: Joyeux Noel
Galeză: Nollaig chridheil agus Bliadhna mhath ur
Germană: Froehliche Weihnachten
Greacă: Kala Christougenna Kieftihismenos O Kenourios Chronos
Ebraică: Moadim Lesimkha. Shana Tova
Indoneziană: Selamat Hari Natal
Irlandeză: Nollaig Shona Dhuit
Italiană: Buon Natale
Japoneză: Shinnen omedeto. Kurisumasu Omedeto
Latină: Natale hilare et Annum Nuovo
Letonă: Prieci’gus Ziemsve’tkus
Lituaniană: Linksmu Kaledu
Macedoneană: Streken Bozhik
Maghiară: Kellemes Karacsonyiunnepeket
Malteză: Nixtieklek Milied tajjeb u is-sena t-tabja
Mandarină: Kung His Hsin Nien bing Chu Shen Tan
Mongoleză: Zul saryn bolon shine ony mend devshuulye
Norvegiană: God Jul og Godt Nyttår
Olandeză: Vrolijk Kerstfeest
Poloneză: Wesolych Swiat Bozego Narodzenia
Portugheză: Boas Festas
Romani: Bachtalo Krecunu
Română: Crăciun fericit
Rusă: Pozdrevlyayu s prazdnikom Rozhdestva is Novim Godom
Sârbă: Hristos se rodi
Scoţiană: Nadolig LLawen a Blwyddyn Newydd Dda
Slovacă: Sretan Bozic
Slovenă: Vesele Bozicne
Somaleză: ciid wanaagsan iyo sanad cusub oo fiican
Spaniolă: Feliz Navidad
Sudaneză: Wilujeng Natal Sareng Warsa Enggal
Suedeză: God Jul och Gott Nytt År
Tamil: Nathar Puthu Varuda Valthukkal
Tailandeză: Suksan Wan Christmas
Turcă: Noeliniz Ve Yeni Yiliniz Kutlu Olsun
Ucrainiană: Veseloho Vam Rizdva i Shchastlyvoho Novoho Roku
Vietnameză: Chuc Mung Giang Sinh – Chuc Mung Tan Nien

Toţi ascund scăpările lor din vedere după această nefericită literă pe care lumea o încalică.

Dacă un naturalist prinde un corb şi-l ţine în casă ca să vadă dacă această pasere trăieşte într-adevăr o sută de ani, el se numeşte X.

Continuare »

Verbul a (se) împărtăși este un derivat al substantivului părtaș, cu prefixul în-, de al cărui sens se și leagă: „a face pe cineva părtaș la ceva” sau „a se face părtaș la ceva, a lua parte la ceva”, adică a participa. Dar și „a avea parte de…”, echivalent cu a primi (din…), a se înfrupta (din…), precum și „a primi o parte din ceva” – în sens mai general.

Sensurile sunt destul de multe, căci verbul mai poate să însemne „a accepta punctul de vedere al cuiva, a fi de acord cu…, a primi ca bun”, deci a accepta, a admite – când e vorba de păreri, opinii. Ori cu privire la idei, gânduri, sentimente – „a (se) destăinui cuiva ceva, a face cunoscut (pentru a găsi sprijin spiritual sau moral)”, adică a comunica, a declara, a (se) destăinui.

De asemenea, poate avea în vedere „a împărți cu cineva ceva, a da și altuia, a face parte cuiva”, dar și „a avea parte de același lucru ca și altcineva”. Atunci când se referă la bucurii sau necazuri, dureri, înseamnă „ a suporta împreună”, dar se pot avea în vedere și impresii… sau chiar soarta cuiva.

Utilizat deseori în spațiul bisericesc, verbul se referă la „a da sau a lua împărtășanie; a supune ritualului de împărtășanie (sfânta grijanie)”, fiind sinonim cu a (se) cumineca, a (se) griji. Iar de aici derivă semnificația argotică a termenului, însemnând „a consuma băuturi alcoolice” – a bea. Și, surprinzător, sinonime mai există, multe în registrul popular și regional.

Zilele trecute mi-a căzut privirea pe un citat care spunea așa: „Pentru că suntem muritori, fiecare talent, îndemânare, aptitudine pe care o posedăm, fiecare gând și trăire pe care am avut-o, fiecare peisaj superb pe care l-am văzut, fiecare obiect material pe care l-am avut, se va pierde, în definitiv. Asta doar dacă nu le împărtășim cuiva.”

Și m-am gândit, imediat, cât de fericită sunt. Pentru că în fiecare zi îmi împărtășesc cunoștințele și învățăturile elevilor mei. Iar în fiecare zi de luni, gândurile mele – mai trăsnite sau nu – ajung la cititorii acestui blog. Există, deci, părți din mine care nu se vor pierde niciodată, și vorbe care, cumva, vor intra în alte case, minți și suflete…

Continuare »