Prieteni din timpul şcolii
Îmbogăţirea vocabularului în limba engleză pentru discuţiile de la reîntâlnirea cu vechi prieteni, cu explicaţii despre prezentul perfect şi trecutul simplu
Îmbogăţirea vocabularului în limba engleză pentru discuţiile de la reîntâlnirea cu vechi prieteni, cu explicaţii despre prezentul perfect şi trecutul simplu
Atunci când susţin cu tărie că dragostea este cea mai puternică forţă a universului, nu mă refer exclusiv la dragostea dintre un bărbat şi o femeie. Din câte am observat, şi dragostea pentru bani poate avea acelaşi rol pentru unii dintre noi; nu pentru mine, deci n-o să insist pe tema asta.
Mă voi opri, legat de motoare care mişcă lumea, la un verb care în viaţa mea înseamnă foarte mult: a împrieteni. Ce mi s-a părut interesant de la bun început, a fost lipsa de ambiguitate a acestui cuvânt: marchează, simplu, a deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten. Frumos e faptul că are trei direcţii de manifestare: eu pot să mă împrietenesc cu tine, tu poţi să te împrieteneşti cu mine, dar se foloseste acelaşi cuvânt şi dacă altcineva ne împrieteneşte pe unul cu celălalt (adică face să ne împrietenim). Iarăşi interesant este faptul că există grade diferite ale acestui sentiment, de la amiciţie până la dragoste, dar pentru toate este folosită aceeaşi vocabulă, care presupune stabilirea unor relaţii bazate pe afecţiune deosebită, încredere şi stimă reciprocă, pe idei şi pe principii comune (în fine, uneori dragostea n-are-a face cu principiile, dar sunt bune când sunt).
Continuare »
Verbul a ospăta vine din latinescul hospitare, are două variante fonetice cunoscute – a ospita și a ospeta – și două sensuri principale. Unul dintre acestea este dat de dicționare ca fiind cel actual (de care ne vom și ocupa astăzi), pe când cel de-al doilea apare ca învechit și popular – a mânca, iar prin extindere de sens – a petrece, a benchetui, a chefui, a prăznui.
Primul sens însă – cum spuneam, folosit azi – se referă la „a primi (pe cineva) în casă ca oaspete, oferindu-i mâncare și băutură (din belșug)” ori, pur și simplu, „a da de mâncare”, sinonim cu a trata, a cinsti, a omeni, a servi, a tratarisi.
Continuare »
I Play’d with you ‘mid cowslips blowing, When I was six and you were four; When garlands weaving, flower-balls throwing, Were pleasures soon to please no more. Through groves and meads, o’er grass and heather, With little playmates, to and fro, We wander’d hand in hand together; But that was sixty years ago. |
Zburdam cu tine prin aglici, Tu cinci, eu şapte-ani având; Făceam din flori ghirlande mici, Plăceri ce le-am uitat curând. Umblam cu alţi zglobii ca noi Pe deal, prin crâng, livezi şi lunci, Tot mână-n mână amândoi – Dar ani şaizeci au curs de-atunci. |
Verbul a (se) mândri este un derivat al cuvântului de bază mândru, de la care ia și sensurile principale – „a fi mândru (de ceva sau de cineva), a trăi un sentiment de mândrie, a fi plin de orgoliu”. Sinonimele sunt, într-un mod interesat, nuanțate de sensul adjectivului, putând avea atât conotații pozitive, cât și negative: a (se) făli, a (se) fuduli, a se îngâmfa, a (se) lăuda.
Unul dintre cele mai ciudate aspecte ale termenului este o serie sinonimică ce m-a luat prin surprindere, menționată de Dicționarul de sinonime din 2002: a chibzui, a cugeta, a se gândi, a judeca, a medita, a raționa, a reflecta. Găsesc relativ surprinzătoare acceptarea lor, întrucât se face, astfel, referire la un sens învechit al verbului. Mă întreb dacă se mai folosește pe undeva…
Continuare »
Oft, in the stilly night, Ere slumber’s chain has bound me, Fond memory brings the light Of other days around me; The smiles, the tears, Of boyhood’s years, The words of love then spoken; The eyes that shone, Now dimm’d and gone, The cheerful hearts now broken! Thus, in the stilly night, Ere slumber’s chain hath bound me, Sad memory brings the light Of other days around me. |
Ades la blândul nopţii ceas, Când somnul încă nu mă-mbie, Duioase amintiri dau glas Zilelor duse pe vecie. Plâns, râset de demult Aievea sunt; ascult Destăinuirile de dor, Văd ochi vioi alt’dat’ Şi parcă simt cum bat Prin vreme, inimile lor Astfel, la blândul nopţii ceas, Când somnul încă nu mă-mbie, Duioase amintiri dau glas Zilelor duse pe vecie. |
When I remember all The friends, so link’d together, I’ve seen around me fall, Like leaves in wintry weather; I feel like one Who treads alone Some banquet-hall deserted, Whose lights are fled, Whose garlands dead, And all but he departed! Thus, in the stilly night, Ere slumber’s chain has bound me, Sad memory brings the light Of other days around me. |
Atunci când îmi apar în gând Prietenii de joc sau carte, Toţi cei ce i-am văzut căzând Ca-n fapt de iarnă frunze moarte, Îmi pare rău că străbat Stingher, un vechi palat, Cu larg deschise porţi şi uşi, Stricate lampadare, Ghirlande-cenuşare, Şi toţi afar’ de mine, duşi. Astfel, la blândul nopţii ceas, Când somnul încă nu mă-mbie, Duioase amintiri dau glas Zilelor duse pe vecie. |
Thomas Moore | traducere de Victor Frunză |
© 2024 blog.ro-en.ro