Până la finalul lunii aprilie, cuvântul anului 2020 părea deja clar. “Unprecedented” (“fără precedent”) a devenit adjectivul de care toată lumea s-a lovit și pentru care nu putea să găsească un sinonim potrivit. Jocul părea încheiat. Și totuși, alegerea finală a Oxford Dictionaries e descrisă altfel, întrucât pentru prima oară a fost imposibil să aleagă un singur cuvânt al anului.

La fel ca noi, limbajul a trebuit să facă față unui număr mare de noi realități în 2020 și să se adapteze nu doar o singură dată, ci de mai multe ori. Așadar, Oxford a concluzionat că anul acesta, în mod unic, sfera și amploarea schimbării nu ar putea fi încapsulate într-un singur termen. În schimb, au prezentat o serie de cuvinte a căror utilizare a crescut în 2020. De la “conspiracy theory” („teoria conspirației”) la “anthropause”, (de la “anthropo-”, care înseamnă “cu privire) și “pause”, când planeta a avut timp să respire), rezultatul nu este un instantaneu, ci o panoramă lingvistică.

Continuare »

Pronumele neutru „they” a fost votat cuvântul decadei de către experții americani de la American Dialect Society, devansând alți candidați precum „climate” și „meme”.

„They” este folosit în engleză de un număr tot mai mare de indivizi nonbinari, persoane care nu se identifică nici cu genul masculin, nici cu cel feminin. Aceștia preferă pronumele neutru la plural pentru a ocoli tradiționala formă de masculin „he” și de feminin „she”. 

Deși probabil că nu ne gândim prea mult la limba pe care o folosim pentru a comunica zilnic, cuvintele, expresiile și propozițiile pe care le utilizăm pentru a naviga și descrie lumea din jurul nostru sunt extrem de importante și ne spun foarte multe lucruri despre cultura în care trăim.

Continuare »

„Climate strike”, o formă de protest care a luat amploare acum mai bine de un an, odată cu acțiunile elevei suedeze Greta Thunberg, a fost ales termenul anului 2019. Lexicografii de la Collins Dictionary au întocmit lista anuală de termeni noi și notabili care reflectă cultura în continuă evoluție și preocupările celor care îi folosesc.

„Climate strike” a fost prima oară consemnat în noiembrie 2015, când primul eveniment denumit astfel a coincis cu Conferința ONU privind schimbările climatice de la Paris, însă protestele privind schimbările climatice s-au răspândit în 2018 și au devenit o realitate frecventă în multe dintre cele mai mari orașe ale țării.

Continuare »

Justiție rasială. Obstrucționarea justiției. Justiție socială. Ministerul de Justiție. Investigarea președintelui american Donald Trump de către Robert Mueller, audierile tensionate ale lui Brett Kavanaugh în Congres, lupta pentru egalitate socială, rasială și egalitatea de sex, ultimul an a fost martor al unui ciclu de știri tumultoase și hipnotice. Merriam-Webster a ales „justice” (“justiție”) drept cuvântul anului 2018 din pricina știrilor care s-au repetat luni la rând, recunoscându-i-se locul central în conștiința publică.

Compania și-a explicat alegerea prin faptul că noțiunea de justiție a fost centrul multor dezbateri naționale în anul 2018: justiție rasială, justiție socială, justiție infracțională, justiție economică. În toate conversațiile legate de aceste teme este relevantă întrebarea la ce se referă exact când folosim termenul justiție.

Continuare »

Dacă pentru Donald Trump cuvântul de ordine este „fake news”, pentru Scott Morrison, prim-ministrul Australiei, este „Canberra bubble” și reprezintă modul în care acesta descrie bârfele parlamentare. Acesta a fost ales termenul anului 2018 de Centrul Național al Dicționarului Australian (ANDC).

Domnul Morrison a mai fost pe lista scurtă de termeni cu „fair dinkum power”, care se referă la energia obținută din cărbune în locul celei regenerabile.

Continuare »

În anul în care Donald Trump a tras protestele femeilor din toată țara, iar bărbați cu influență au fost acuzați de comportamente sexuale nepotrivite, cel mai important dicționar american a ales „femninism” cuvântul anului. Apelările termenului au crescut cu 70% anul acesta, căutările crescând după Marșul Femeilor din Washington și alte orașe americane de pe 21 ianuarie. Campania democratei Hillary Clinton și referințele care o asociau cu sufragetele îmbrăcate în alb, ca și pierderea sa în fața lui Donald Trump, al cărui comportament față de femei e bine cunoscut, a dus, de asemenea, la intensificarea conceptului.

Interesul a fost sporit și de romanul „Povestea cameristei”, adaptată într-un mini-serial despre un viitor distopic în care o femeie este concubină într-o perioadă dictatorială, dar și de succesul uriaș al filmului „Wonder Woman” (cu actrița istraeliană Gal Gadot în rolul principal) de la Hollywood.

Continuare »