Rezultate

02 oct.

a (se) veșteji

Verbul a (se) veșteji s-a format, prin derivare, de la cuvântul de bază veșted (adjectiv). Înseamnă, în primul rând, „a deveni sau a face să devină veșted; a-și pierde prospețimea și frăgezimea, a începe să se usuce” – despre plante și părți ale lor. Sensul figurat se referă la oameni, la ceea ce ține de natura omenească – „a-și pierde vlaga, forța, vigoarea, vioiciunea sau puritatea”. Tot în sfera umană, el se poate folosi cu sensul de „a condamna în mod public”.

Cum se observă, explicațiile nu sunt din cale-afară de numeroase, dar sinonimele sunt multe și expresive: a (se) îngălbeni, a (se) ofili, a păli, a (se) usca, a îmbătrâni, a slăbi, a lâncezi, a tânji, a (se) trece, a defăima, a stigmatiza, a blama, a condamna, a dezaproba, a fana, a înfiera, a osândi, a păta, a dezonora, a necinsti, a proscrie, a critica, a reproba, a respinge – precum și o serie de regionalisme și arhaisme. Sunt multe feluri de-a zice același sfârșit…

Continuare »

27 feb.

a suplimenta

Verbul a suplimenta este un derivat al substantivului supliment (și după un model franțuzesc – supplémenter) și înseamnă „a adăuga la cantitatea inițială o cantitate suplimentară”. Dintre sinonime, dicționarele menționează a adăuga, a completa, a împlini.

Atât. Cam zgârcite în explicații, fapt destul de ironic, dacă privim cu atenție lumea în care trăim. Pentru că ea funcționează numai pe bază de suplimente (și surogate, dar pentru asta nu am verb), iar lucrurile se complică pe zi ce trece.

Continuare »

23 sept.

a furniza

Verbul a furniza are, dacă ne uităm în dicţionare, două sensuri importante: unul care se referă la mărfuri, materiale ori provizii, şi altul care se referă la informaţii ori ştiri. Prin urmare, înseamnă, în primul rând, „a procura mărfuri prin vânzare sau a pune la dispoziţie servicii, contra plată, în baza unei înţelegeri prealabile; a pune în posesiune în mod sistematic”, fiind sinonim cu a aproviziona, cu a livra sau cu a procura, poate chiar (în funcţie de context) cu a dota ori a înzestra. De asemenea, se poate referi la „a pune la dispoziţie cu regularitate; a da, a oferi o informaţie, o ştire”.

Minunate toate sensurile pe care le poate avea sau pe care i le putem inventa verbului ăstuia, dar nimic nu se compară cu cel… de sezon, ca să spun aşa: a furniza agent termic. În calorifere, carevasăzică. Acum, pe toamna asta mofturoasă şi prea grăbită pentru gustul meu, care se bosumflă ziua şi o lasă pe vară să ne încălzească până la 20 şi ceva de grade, dar îşi vede liniştită de treabă noaptea, când temperaturile scad destul de mult sub 10… Uneori am impresia că sufletul mi se face deşert din pricina certei lor, iar zgomotul cel mai drag urechilor mele este susurul apei calde din apartament.

Continuare »

02 sept.

a (se) domoli

Verbul a (se) domoli este mai bogat în semnificaţii decât credeam eu atunci când am deschis dicţionarul. Se referă la o diminuare, fie a vitezei – „a face să se mişte sau a se mişca mai încet”, fie a intensităţii unor elemente ori fenomene ale naturii – „a pierde din / a scădea în intensitate (până la încetare)”. Într-o altă accepţie, forma reflexivă a verbului se foloseşte pentru forme de relief (munţi, dealuri etc.) – „a-şi reduce unghiul de înclinaţie, a deveni mai puţin înclinat, mai lin, mai uşor de urcat”. Surprinzătoare mi s-a părut lipsa din dicţionare a expresiilor cu acest termen, deşi sună atât de frumos.

Sinonimele sunt, în schimb, foarte numeroase şi potrivite pentru fiecare dintre situaţii. Se poate, de pildă, domoli un animal – a (se) îmblânzi, a înfrâna, a struni, iar referitor la oameni, se pot domoli bătăi de inimă, sentimente, doruri, furii, reacţii – a (se) alina, a (se) atenua, a (se) calma, a (se) împăca, a (se) modera, a (se) ogoi, a (se) tempera; ne putem domoli fuga sau gesturile, comportamentul – a (se) controla, a (se) cuminţi, a (se) încetini, a (se) stăpâni. Foarte des se utilizează verbul legat de manifestări extreme ale forţelor naturii – o ploaie, un vânt sau o furtună, stabilindu-se sinonimie cu a (se) linişti, a (se) potoli.

Continuare »

30 ian.

„Poemă în oglindă” de George Bacovia

În salonul plin de vise,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint,
Bate toamna,
Şi grădina cangrenată,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint.
In the drawing-room full of dreams,
In the wide-oval mirror framed in silver,
Knocks autumn
And the gangrened garden,
In the wide-oval mirror framed in silver.
În fotoliu, ostenită, în largi falduri de mătase,
Pe când cade violetul,
Tu citeşti nazalizând
O poemă decadentă, cadaveric parfumată,
Monotonă.
In an armchair, tired, in wide folds of silk,
While the violet falls,
You read nasalizing
A decadent poem, cadaverously scented,
In monotone.
Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare… I foresee the rosy poem of future love…
Dar pierdută, cu ochi bòlnavi,
Furi, ironic, împrejurul din salonul parfumat.
Şi privirea-ţi cade vagă peste apa larg-ovală,
Pe grădina cangrenată,
Peste toamna din oglindă —
Adormind…
But lost, with sick eyes,
You take in ironically the scented drawing-room‘s surrounds.
And your glance falls vaguely over the wide-oval water,
On the gangrened garden,
Over autumn in the mirror —
Falling asleep…
Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare… I foresee the rosy poem of future love…
Însă pal mă duc acuma în grădina devastată
Şi pe masa părăsită — alba marmură sculptată —
În veşmintele-mi funebre,
Mă întind ca şi un mort,
Peste mine punând roze, flori pălite-ntârziate
Ca şi noi…
But pale I walk now in the ravaged garden
And on the abandoned table — white sculpted marble —
In my mourning garments,
I stretch out like a dead man,
And place roses over myself, withered belated flowers
Like ourselves…
Zi, finala melodie din clavirul prăfuit,
Or ajunge plânsul apei din havuzele-nnoptate.
Vezi, din anticul fotoliu —
Agonia violetă,
Catafalcul,
Şi grădina cangrenată,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint…
Speak, the final melody fom the dusty piano,
Or the weeping of water from benighted fountains suffices.
See, from the antique armchair —
The violet agony,
The bier
And the gangrened garden,
In the wide-oval mirror framed in silver…
George Bacovia traducere de P. Jay

19 nov.

a (se) gripa

Verbul a (se) gripa vine din franţuzescul gripper şi are două sensuri fundamentale. Într-un mod foarte ciudat, primul dintre acestea nu se referă la oameni, ci este un termen tehnic, folosit pentru motoare şi pentru piesele acestora, utilizat, prin urmare, exclusiv la persoana a treia – „a se bloca în timpul funcţionării, din cauza lipsei de lubrifianţi, din cauza unei ungeri defectuoase ori a unei răciri insuficiente”. Mult mai rar se foloseşte verbul acesta cu referire la oameni, moment în care înseamnă „a (se) îmbolnăvi de gripă”.

Lucrul mi se pare foarte ciudat, deoarece substantivul gripă are o mai largă răspândire cu sensul de „boală infecţioasă şi contagioasă, de natură virotică, localizată la nivelul aparatului respirator, care se manifestă printr-o stare generală proastă, febră, inflamaţia căilor respiratorii superioare, dureri musculare şi de cap etc.” Prin extindere de sens, e orice „afecţiune sezonieră care se manifestă prin febră, prin catar nazal sau bronhial”. Sinonimele sunt influenţă (rar), troahnă (popular) sau cataroi (învechit), şi nici poveste despre motoare.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro