Rezultate

28 iun.

Poezie de dragoste în romgleză

I love you atât de tare
Încât I believe că mor,
You are so încântătoare,
Oh, my dear, cât te-ador.

When I go la braţ cu tine,
Mă simt very măgulit
Că are looking toţi la mine,
Oh, I’m so, so fericit.

All ar fi atât e bine…
But you see, nu-i chiar aşa,
Căci I tell ce simt în mine,
Dar tu smile şi smile întruna
And I think că spun trăznăi.
Please don’t face pe nebuna
Şi mai look în ochii mei.

Understand? I love you, dragă,
Cum the hell să-ţi mai vorbesc,
You are totul pentru mine
And I want să te-ntâlnesc.

But it’s difficult, vezi bine,
Căci your mother is pe fază
Şi din five în five minute
Carefully te controlează.

Maybe să ajung la tine
Ca în Shakespeare, „Juliet”
I, „Romeo”, love pe tine!
Give me scara din boschet!

31 dec.

a (se) sfinţi

Verbul a (se) sfinți are o istorie bogată în limbă, poate pentru că vine din slava veche – sventiti. Se folosește, evident, în concepție religioasă creștină și are mai multe accepții: „a trece pe cineva în rândul sfinților” (în mod solemn și cu îndeplinirea unui ritual stabilit), „a efectua un ritual prin care se conferă unor obiecte caracter sacru”, adică „a trage harul divin asupra unor obiecte prin rostire de rugăciuni”, dar și „a hirotonisi un preot”.

Înseamnă, de asemenea, și „a trata cu dragoste și admirație exagerată”. Termenul are o utilizare reflexivă regională, care apare în Muntenia, mai ales în construcții negative, explicată prin „a-și impune voința, a-și face gusturile, voile, mendrele”, adică „a face ce vrea”. Sensul religios pierdut se folosește în expresii de tipul „omul cinstește locul” care arată că rezultatele în muncă depind de calitățile omului și nu de locul în care acesta se găsește.

Continuare »

08 oct.

a năși

Verbul a năși este un derivat al substantivului naș și înseamnă, în primul rând, „a(-i) fi cuiva naș la botez sau la cununie”. Un alt sens al cuvântului, care funcționează în registrul familiar, este „a numi pe cineva naș, a i se adresa cuiva cu numele de naș”. Un termen sinonim, utilizat în zona Maramureșului, este a nănăși. Iar în registrul argotic, verbul are sensuri interesante, de la „a bate rău (pe cineva)” până la „a aresta, a închide”, dar și unul oarecum neobișnuit – „a iniția și a susține un proiect”.

Zilele astea am fost la Galați, unde am devenit nănuța unei micuțe absolut cuceritoare. Este fetița unui fost elev (de la începuturile carierei mele), pe care viața l-a păstrat între cunoștințele mele apropiate, după ce ne-am maturizat, iar raporturile dintre noi s-au schimbat. Îi cunosc bine, și pe el, și pe soția lui, și mi-s dragi într-un mod cu totul aparte, dar nu am anticipat deloc rugămintea lor, care m-a luat prin surprindere acum câteva luni.

Continuare »

01 aug.

„Glory” de Edward Thomas

The glory of the beauty of the morning, –
The cuckoo crying over the untouched dew;
The blackbird that has found it, and the dove
That tempts me on to something sweeter than love;
White clouds ranged even and fair as new-mown hay;
The heat, the stir, the sublime vacancy
Of sky and meadow and forest and my own heart: –
The glory invites me, yet it leaves me scorning
All I can ever do, all I can be,
Beside the lovely of motion, shape, and hue,
The happiness I fancy fit to dwell
In beauty’s presence. Shall I now this day
Begin to seek as far as heaven, as hell,
Wisdom or strength to match this beauty, start
And tread the pale dust pitted with small dark drops,
In hope to find whatever it is I seek,
Hearkening to short-lived happy-seeming things
That we know naught of, in the hazel copse?
Or must I be content with discontent
As larks and swallows are perhaps with wings?
And shall I ask at the day’s end once more
What beauty is, and what I can have meant
By happiness? And shall I let all go,
Glad, weary, or both? Or shall I perhaps know
That I was happy oft and oft before,
Awhile forgetting how I am fast pent,
How dreary-swift, with naught to travel to,
Is Time? I cannot bite the day to the core.
Bogatul strai al dimineții, cucul
Ce cântă pentru rouă cât timp încă
Nu a găsit-o mierla, porumbelul
Care cunoaște-un simțământ mai gingaș
Ca dragostea; nori albi grupați simetric,
Îmbietori ca fânul nou-cosit;
Căldura, zvonul, sacra toropeală
Din cer, livezi, păduri, din pieptul meu,
Mă copleșesc… Sunt rușinat la gândul
A ceea ce pot fi și ce pot face
’N această minunată lumea-a formei,
Mișcării și culorii; fericirea
Mi-o-nchipui vrednică să stea alături
De slava lor. Să-ncep chiar astăzi
Să cat în cer sau iad înțelepciune
Și vlagă pe măsura frumuseții?
Cu gândul că-aș putea găsi ce vreau,
Să tulbur furnicarele și-n tufe
Să umblu după vietățile mărunte,
Scurt-trăitoare, poate fericite,
Din cele despre care nu știu nimic?
Sau să mă-mpac, vai, cu neîmpăcarea,
Ca un lăstun, cu aripile lui?
Iar la sfârșitul zilei să mă-ntreb
Ce-i frumusețea și ce-am vrut să spun
Prin fericire? Și să uit de toate,
Voios sau supărat, sau amândouă?
Ori să-nțeleg că fericit am fost
Adeseori, uitând că-s ferecat,
Că Timpul zboară și n-am cum să-l prind?
Din zi nu știu să mușc până la miez.
Edward Thomas traducere de Leon Levițchi

16 apr.

a flirta

Verbul a flirta vine din limba franceză (flirter) – având însă un corespondent și în engleză (to flirt) – și este explicat, în dicționarele noastre, prin expresia „a fi în flirt cu cineva”. Dicționarele mai vechi (care notează și utilizări livrești) trimit la „jargonul burgheziei”, subliniind că înseamnă „a avea o legătură de dragoste ușoară, nestatornică; a susține o conversație ușuratică cu o persoană de sex opus”. Sinonimul indicat este a cocheta.

Și, vorba vechilor, flirtul este o activitate agreabilă și reconfortantă. Nu facem acuma o îndeletnicire de „toată ziua bună ziua” din ea, dar prinde bine, din timp în timp, să mai stricăm câte o ocheadă cu unul-altul nou sosit în viața noastră. Evident, vorbesc de cei neluați, ca să le spunem așa, pentru că cei luați rezolvă problema pe cont propriu – e treaba lor, nu ne amestecăm.

Continuare »

28 mart.

„The Secret of the Machines” de Rudyard Kipling

We were taken from the ore-bed and the mine,
We were melted in the furnace and the pit—
We were cast and wrought and hammered to design,
We were cut and filed and tooled and gauged to fit.
Some water, coal, and oil is all we ask,
And a thousandth of an inch to give us play:
And now, if you will set us to our task,
We will serve you four and twenty hours a day!
Scoase-am fost din zăcăminte și din mine,
Și topite-n gropi anume și-n cuptor –
Ne-au croit, ca fără greș să ne îmbine,
Meșteri fauri după planurile lor.
Cerem doar unsoare, apă și cărbune,
Și-un micron de joc, spre-a nu înțepeni;
Și acum, de vreți la treburi a ne pune,
Vă slujim din zori în zori și zi de zi!


Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro