19 apr.
There was a time when meadow, grove, and stream,
The earth, and every common sight,
To me did seem
Apparelled in celestial light,
The glory and the freshness of a dream.
It is not now as it hath been of yore;–
Turn wheresoe’er I may,
By night or day,
The things which I have seen I now can see no more. |
A fost un timp când pajişti, crâng, pâraie,
Ogor, priveliştile toate,
’Mi păreau în straie
De vis înveşmântate,
În prospeţime, în lumini bălaie.
Azi ele nu mai sunt ca în trecut;
Oriunde-aş mai privi,
Noapte sau zi,
Nu le mai văd aşa cum le-am văzut. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
08 feb.
Why art thou silent! Is thy love a plant
Of such weak fibre that the treacherous air
Of absence withers what was once so fair?
Is there no debt to pay, no boon to grant?
Yet have my thoughts for thee been vigilant–
Bound to thy service with unceasing care,
The mind’s least generous wish a mendicant
For nought but what thy happiness could spare.
Speak–though this soft warm heart, once free to hold
A thousand tender pleasures, thine and mine,
Be left more desolate, more dreary cold
Than a forsaken bird’s-nest filled with snow
‘Mid its own bush of leafless eglantine–
Speak, that my torturing doubts their end may know! |
Tu taci, de ce? Iubirea ta e-o floare,
Aşa plăpândă-ncât o uscă vântul
Absenţei, vechiu-i farmec mohorându-l!
Nimic să dărui nu te simţi datoare?
Eu totuşi te-am învăluit cu gândul,
În slujba-ţi fără preget, cu fervoare,
Căci dorul meu, milogul şi flămândul,
Doar grija fericirii tale are.
Să-mi spui: acest cald suflet, care-odat’
Cu-a noastre dulci huzururi se hrănea,
Rămâne-va mai gol, mai îngheţat
Decât un cuib uitat şi-al nimănui
Printre măceşi uscaţi, şi plin de nea?
Mai scap de-al îndoielii chin? – să-mi spui… |
| William Wordsworth |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
30 nov.
The world is too much with us; late and soon,
Getting and spending, we lay waste our powers:
Little we see in Nature that is ours;
We have given our hearts away, a sordid boon!
This sea that bares her bosom to the moon;
The winds that will be howling at all hours,
And are up-gather’d now like sleeping flowers;
For this, for everything, we are out of tune;
It moves us not.—Great God! I’d rather be
A Pagan suckled in a creed outworn;
So might I, standing on this pleasant lea,
Have glimpses that would make me less forlorn;
Have sight of Proteus rising from the sea;
Or hear old Triton blow his wreathèd horn. |
Prea vast ni-i universul; azi şi mâini,
Luând şi dând, puterile ne scad;
Din ea Natura prea puţin ne-a dat;
Plătirăm scump pe ce suntem stăpâni.
Sub lună despuiaţii mării sâni,
Vântoasele ce sună neîncetat
Par snop de flori dormind, înmănunchiat;
Dar pentru-acestea prea suntem bătrâni,
Nu ne uimesc… Aş vrea, mărite Zeu,
Să fiu păgânul alăptat cu mit,
Să pot zări, de-aici din plai, şi eu
Tot ce m-ar face mai puţin mâhnit:
Să-l văd călcând talazil pe Proteu,
S-aud Tritoni cu cornul înflorit… |
| William Wordsworth |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
09 nov.
Behold her, single in the field,
Yon solitary Highland Lass!
Reaping and singing by herself;
Stop here, or gently pass!
Alone she cuts and binds the grain,
And sings a melancholy strain;
O listen! for the Vale profound
Is overflowing with the sound. |
Munteanca e în lan. Priveşte!
A coborât dinspre brădet
Şi seceră stingher, cântând –
Opreşte-te sau treci încet!
Ea taie grâu, leagă snopi
Şi zice viers duios. Ascultă!
Întreaga vale adâncată
Răsună de cântare multă. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
21 sept.
Scorn not the Sonnet; Critic, you have frown’d,
Mindless of its just honours; with this key
Shakespeare unlock’d his heart; the melody
Of this small lute gave ease to Petrarch’s wound;
A thousand times this pipe did Tasso sound;
With it Camöens sooth’d an exile’s grief;
The Sonnet glitter’d a gay myrtle leaf
Amid the cypress with which Dante crown’d
His visionary brow: a glow-worm lamp,
It cheer’d mild Spenser, call’d from Faery-land
To struggle through dark ways; and when a damp
Fell round the path of Milton, in his hand
The Thing became a trumpet; whence he blew
Soul-animating strains—alas, too few! |
Slăviţi Sonetul; Critica haină
Nu-l preţuie destul; cu el descui
Chiar inima lui Shakespeare; struna lui
Şi rana lui Petrarca o alină;
Mereu i-a fost lui Tasso liră lină,
Iar lui Camöes i-a-mblânzit surghiunul;
Sonetul pentru Dante este unul
Din laurii cununii; e-o lumină
De licurici din Ţara-Zânelor
Chemând pe blândul Spenser spre-a vărsa
Zori limpezi peste bezne; când vreun nor
Pe Milton l-a mâhnit, în mâna sa
Sonetul parcă-i trâmbiţă, măcar
Că – vai! – suna din el aşa de rar! |
| William Wordsworth |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
13 iul.
Nuns fret not at their convent’s narrow room,
And hermits are contented with their cells,
And students with their pensive citadels;
Maids at the wheel, the weaver at his loom,
Sit blithe and happy; bees that soar for bloom,
High as the highest peak of Furness fells,
Will murmur by the hour in foxglove bells:
In truth the prison unto which we doom
Ourselves no prison is: and hence for me,
In sundry moods, ‘twas pastime to be bound
Within the Sonnet’s scanty plot of ground;
Pleased if some souls (for such there needs must be)
Who have felt the weight of too much liberty,
Should find brief solace there, as I have found. |
Monahi ori maici în strâmte chilioare
De schit, sunt mulţumiţi să se încuie,
Război şi furci le fac pe ţesătoare
Ferice mult; când vrea spre flori să zboare
Albina hăt în pisc de munţi se suie
Şi zumzăie-n brânduşa cea gălbuie;
În fapt, de noi aleasa închisoare
Nu-i temniţă; şi mie, prin urmare,
În orice toane-aş fi, îmi e pe gust
Să am drept cuib Sonetul cel îngust;
Să guste-aş vrea o scurtă alinare
Prin el acei (căci sunt) ce ştiu ce-amare
Sunt multe libertăţi, cum însumi gust. |
| William Wordsworth |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!