* paleoarheologie (pa-le-o-ar-he-o-lo-gi-e) apare ca noutate, substantiv feminin cu genitiv-dativul paleoarheologiei („arheologie a preistoriei”)

! paleoslav trimitea, anterior, la slav; termenul are acum articol propriu în dicționar, precum și două variante corecte pentru despărțirea în silabe: pa-le-os-lav/pa-le-o-slav; este adjectiv masculin cu pluralul paleoslavi și femininul paleoslavă-paleoslave. Din aceeași familie lexicală și cu aceleași modificări, apare substantivul !paleoslavă, feminin cu genitiv-dativul paleoslavei (limba veche slavă, bisericească).

* a paletiza este un verb nou („a încărca produse, mărfuri cu ajutorul unor platforme speciale”), care are indicativul prezent paletizează. Din acesta, prin conversiune, se obține substantivul feminin *
– cu genitiv-dativul paletizării și pluralul paletizări.

* páli este menționat ca adjectiv invariabil. Substantivul corespunzător *pali (limbă) este un feminin care denumește o „limbă veche, indo-europeană, care a constituit limba literară în care au fost redactate principiile budismului, devenind ulterior limba oficială a budismului în Ceylon”.

* paliag (pa-li-ag) este substantiv neutru – „aliaj de paladiu și argint, inoxidabil, rezistent, folosit în tehnica dentară”

Verbul a (se) veșteji s-a format, prin derivare, de la cuvântul de bază veșted (adjectiv). Înseamnă, în primul rând, „a deveni sau a face să devină veșted; a-și pierde prospețimea și frăgezimea, a începe să se usuce” – despre plante și părți ale lor. Sensul figurat se referă la oameni, la ceea ce ține de natura omenească – „a-și pierde vlaga, forța, vigoarea, vioiciunea sau puritatea”. Tot în sfera umană, el se poate folosi cu sensul de „a condamna în mod public”.

Cum se observă, explicațiile nu sunt din cale-afară de numeroase, dar sinonimele sunt multe și expresive: a (se) îngălbeni, a (se) ofili, a păli, a (se) usca, a îmbătrâni, a slăbi, a lâncezi, a tânji, a (se) trece, a defăima, a stigmatiza, a blama, a condamna, a dezaproba, a fana, a înfiera, a osândi, a păta, a dezonora, a necinsti, a proscrie, a critica, a reproba, a respinge – precum și o serie de regionalisme și arhaisme. Sunt multe feluri de-a zice același sfârșit…

Continuare »

Verbul a tânji vine din slava veche (tonziti) și este intrazitiv (după cineva sau după ceva) și are surprinzător (cel puțin din punctul meu de vedere) de multe sensuri. Mai întâi, pleacă de la o problemă medicală – „a se afla într-o stare de slăbiciune fizică, a fi bolnăvicios, a avea o boală neidentificată (fără a cădea la pat)”, fiind echivalent cu a lâncezi și cu a zăcea.

Ca o consecință firească, se poate folosi despre plante – iar, prin extindere de sens, poate face referire și la locul unde cresc acestea. În această situație, stabilește sinonimie cu termeni precum a se îngălbeni, a se veșteji, a se ofili, a se păli, a se trece, a se usca, dar are și un sens figurat, sintetizat de verbul a stagna.

Continuare »

Verbul a (se) îngălbeni este un derivat obţinut din numele unei culori. Are două sfere de utilizare, prima referindu-se la plantele pe care nici măcar clorofila nu le mai înverzeşte ori la foile de hârtie pe care le învinge timpul, iar cealaltă la oamenii care, din varii motive, îşi pierd culoarea naturală şi sănătoasă a tenului. Prin urmare, se poate explica prin „a deveni sau a face să devină galben, a căpăta culoarea galbenă” pentru plante, stabilind sinonimie cu a (se) ofili, a (se) veşteji, chiar cu popularul a (se) gălbeni. Pentru reacţii umane în cazul emoţiilor puternice, verbul se explică prin „a deveni palid”, cu sinonimele a păli, a (se) gălbeji.

Continuare »