Verbul a evolua vine de la évoluer (din franceză) și are două sensuri de bază. Înseamnă, în primul rând, „a trece printr-o serie de transformări, prin diferite faze progresive, spre o treaptă superioară”, fiind sinonim cu a se dezvolta, a se transforma, a avansa, a înainta, a progresa. O utilizare specială a acestui sens poate avea în vedere evoluția unei boli – „a-și urma cursul, a se desfășura”, sau a unui sportiv – „a susține un meci, a juca; a se prezenta în fața publicului în cadrul unei competiții”.

Cel de-al doilea sens consemnat în dicționare se referă la „a se deplasa cu mișcări largi (circulare)”, având în vedere, de pildă, mișcarea apelor curgătoare sau a unor stoluri de păsări, ori evoluția unor avioane sau nave. Dintre cele mai comune sinonime ale verbului, ar fi de menționat a merge, a se mișca, a se întâmpla, a se petrece, a decurge, a se întinde. Antonimele sunt a decădea, a involua, a regresa.

Continuare »

* însutit apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul însutiţi şi femininul însutită-însutite

! întâi are două articole dedicate, având atât valoare adverbială – situaţie în care este invariabil –, cât şi valoare de numeral: (masculin) premiul întâi/I, întâiul premiu, cu pluralul întâi, articulat întâii; (feminin) clasa întâi, dar şi clasa întâia, cu genitiv-dativul clasei întâi, întâii clase, şi cu pluralul întâi, articulat întâile şi genitiv-dativul întâilor. Din aceeaşi familie, este menţionată locuţiunea adverbială !întâia dată / întâia oară / întâiaşi dată (variantă populară).

! a se întâmpla trece în clasa reflexivelor, verb cu indicativul se întâmplă

! întorsurean este poate fi adjectiv masculin cu pluralul întorsureni şi femininul întorsureană-întorsurene. Substantivul cu aceeaşi formă pentru masculin înseamnă „persoană originară sau locuitor din oraşul Întorsura Buzăului (judeţul Covasna)”, iar pentru feminin este menţionată forma *întorsureancă, cu genitiv-dativul întorsurencei şi pluralul întorsurence.

! a se întrajutora este verb reflexiv cu indicativul prezent se întrajutorează. Din aceeaşi familie lexicală, substantivul !întrajutorare are genitiv-dativul întrajutorării.

Verbul a (se) isca are o utilizare reflexivă, însemnând „a se naşte, a lua fiinţă”, sinonim cu a apărea, a se ivi, a începe, a se întâmpla, a se porni. De asemenea, are şi valoare tranzitivă, care se referă la „a face să se nască, a face să se ivească, a scoate la iveală”, sinonim cu a dezlănţui, a provoca, a stârni. Indiferent de accepţie, termenul are în vedere şi felul în care se petrece această acţiune, conotaţia sa fundamentală bazându-se pe surpriză – „pe neaşteptate, deodată, brusc”.

Prin urmare, cuvântul poate face trimitere la un element primar ce justifică, printr-o relaţie de cauzalitate, apariţia nebănuită a altora – „a avea drept efect”, situaţie în care stabileşte sinonimie cu a cauza, a pricinui, a produce, a provoca. În plus, am remarcat un sens secundar, mai rar folosit, care are în vedere faptul de „a i se năzări cuiva, a-i trece prin minte”, de la care, cel mai probabil, a apărut prin extindere de sens sinonimia cu a inventa, a născoci.

Continuare »