07 mai

a cutreiera

Verbul a cutreiera vine din limba latină (contribulare) și apare lămurit în dicționare mai mult cu ajutorul sinonimelor – a străbate, a colinda (în lung și-n lat), a umbla (din loc în loc), echivalent, prin extindere de sens, cu a hoinări, a vagabonda. Are și o utilizare reflexivă, mai neobișnuită, care înseamnă a se perinda.

În afară de acestea, o multitudine de alte lexeme se aliniază lui, din punctul de vedere al semnificației, în diferite contexte: a bate, a călători, a călca, a se duce, a flana, a frecventa, a merge, a ocoli, a parcurge, a peregrina, a petrece, a (se) plimba, a se plimbarisi, a rătăci, a răzbate, a traversa, a treiera, a vântura, a vizita.

Continuare »

12 mart.

a suporta

Verbul a suporta vine din limba franceză (supporter), moștenit încă din latină (supportare) și are două sensuri principale. Cel dintâi înseamnă „a avea forța necesară pentru a îndura o suferință fizică sau morală, cu tărie și calm”, fiind sinonim cu a duce, a îndura, a pătimi, a păți, a răbda, a suferi, a trage.

Folosit în construcții negative, este echivalent cu a admite, a concepe, a da voie, a îngădui, a permite, a tolera, ori cu figurate precum a înghiți, a mistui. Atunci când se referă la persoane, presupune „a accepta, admițându-i prezența și făcând abstracție de neajunsuri”, iar la fapte supărătoare – „a admite în mod conștient și tacit”.

Un alt sens se referă la „a susține o greutate, o povară; a rezista la…” sau la „a avea sau a lua în sarcina sa o obligație bănească”, echivalent al lui a sprijini, a finanța (greutăți fizice sau dificultăți financiare). Sinonimele regionale sunt destul de numeroase (și nu se referă doar la ultima accepție) – a pristăni, a obicni, a volnici, a honipsi, a pristui.

Continuare »

01 ian.

a colinda

Verbul a colinda este obținut, prin derivare regresivă, din substantivul colindă. Are un sens de bază, venit din vechile tradiții populare – „a umbla, în seara de Crăciun sau de Anul Nou, din casă în casă, cântând colinde (răsplătite cu mici daruri, în special cu colaci de grâu)”, obicei din care s-a născut semnificația generică de „a serba Crăciunul”. Un sens figurat și regional care pornește de aici se referă la păsări: „a ciripi la festrele cuiva”.

O accepție mai vastă a termenului are în vedere acțiunea de „a umbla de colo până colo, dintr-un loc în altul” ori de „a bate un drum”, fie pentru „a căuta pe cineva sau ceva”, fie pentru „a veni sau a se duce la cineva”. Probabil cel mai cunoscut sens figurat al termenului se referă la „a petrece cu gândul”.

Continuare »

18 sept.

a (se) porni

Verbul a (se) porni a ajuns la noi din slava veche și are extrem de multe semnificații, datorită utilizării sale la scară largă. Probabil cea mai cuprinzătoare definiție are în vedere acțiunea de „a pleca din locul în care se află, a se pune în mișcare, părăsind locul inițial, a se îndrepta spre ceva”, semnificația presupunând, prin extindere de sens, același lucru cu verbul a merge. Celălalt sens foarte utilizat este „a se apuca să facă ceva, a începe o acțiune de o durată oarecare”.

De asemenea, termenul se poate folosi despre mijloace de locomoție sau obiecte care se deplasează – „a (se) pune în mișcare”, despre fenomene ale naturii – „a se declanșa, a se dezlănțui”, despre mașini, motoare etc. – „a începe să funcționeze ori a pune în funcțiune” ori despre stări – „a aduce (în mod intenționat) într-o stare de iritare, îndemnând la acțiuni dușmănoase”.

Dintre sinonime, în funcție de context, dicționarele menționează pe a (se/o) apuca, a ațâța, a conduce, a demara, a (se) dezlănțui, a (se) duce, a expedia, a incita, a iniția, a instiga, a izbucni, a îmboldi, a începe, a îndemna, a întărâta, a (se) mișca, a pleca, a prinde, a provoca, a (se) pune, a purcede, a stârni, a stimula, a trimite. Sunt foarte interesante și expresiile în care se folosește: a porni cu stângul, a porni cu dreptul, a porni judecată, a porni grea, a porni de la lingură.

Continuare »

06 mart.

a (se) încânta

Verbul a (se) încânta este format prin derivare (prefixul în- și cuvântul de bază cânta) după model francez – enchanter, și are foarte puține explicații, dar extrem de multe sinonime. Termenul înseamnă, mai întâi de toate, „a produce o stare de bucurie, de mulțumire, de satisfacție, a stârni entuziasmul”.

Cuvântul are și două accepții mai explicite, una cu referire la „a face să fie cuprins de uimire și admirație”, stabilind sinonimie cu a delecta, a desfăta, a fascina, a fermeca, a vrăji, iar cealaltă cu sensul de „a ademeni prin făgăduințe; a înșela cu promisiuni”, echivalent al lui a ademeni, a amăgi, a iluziona, a înșela, a juca, a minți, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trișa.

Varianta reflexivă are, între echivalente, pe a (se) amăgi, a (se) înșela, a (se) păcăli. Iar dintre celelalte – extrem de numeroase! – sinonime, menționăm, amestecate: a atrage, a bucura, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfăta, a entuziasma, a hipnotiza, a înșela, a magnetiza, a mângâia, a răpi, a seduce, a subjuga, a vrăji.

Continuare »

30 dec.

a (se) săvârşi

Verbul a (se) săvârşi face parte dintre acelea care mie mi se par tare frumos sunătoare. Primul lui sens, cel actual, se lămureşte prin sinonimia cu a face, a înfăptui, a îndeplini – adică „a face să aibă loc, a transforma în fapt”, având uneori şi conotaţie negativă, echivalentă cu a comite. Celelalte două sensuri ale termenului sunt considerate învechite şi regionale, însemnând – pe de o parte – „a duce ceva la bun sfârşit, a termina cu bine”, iar atunci când are valoare reflexivă chiar a muri.

Mulţimea de verbe echivalente regăsite în dicţionarele de sinonime m-a luat complet pe nepregătite; sunt multe şi extrem de variate, referindu-se la tot felul de sfârşituri şi la tot soiul de situaţii. Le înşir aici, fără a le diferenţia după semnificaţie şi înrudiri: a alcătui, a asasina, a celebra, a comite, a compune, a constitui, a deceda, a dispărea, a (se) duce, a executa, a forma, a isprăvi, a încheia, a muri, a oficia, a omorî, a pieri, a prăpădi, a realiza, a răposa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima, a termina, a ucide

Continuare »

© 2021 blog.ro-en.ro