blog.ro-en.ro » Rezultatele căutării

Rezultate

30 aug.

Fried Chicken

One day a State Trooper was pulling off an expressway near Chicago. When he turned onto the street at the end of the ramp, he noticed someone at a chicken place getting into his car. The driver placed the bucket of chicken on top of his car, got in and drove off with the bucket still on top of his car.

So the trooper decides to pull him over and perform a community service by giving the driver his chicken. So he pulled him over, walked up to the car, pulled the bucket off the roof and offered it to the driver.

The driver looks at the trooper and says, „No thanks, I just bought some.”

Publicat de Lucian Velea in Jokes, Limba engleză, Umor
Comenteaza! Recomanda!

02 aug.

Wrong Language

Jill decided to take a trip to Australia. She booked herself on a bus tour, and noticed that a lot of signs were in English and in the Aboriginal language, which her guide carefully pronounced.

Eagerly, Jill offered to try and pronounce the next sign she saw. As the next sign came up, Jill read aloud, „Riff-ley rang-gee. Is that right?”

„Well,” said the tour guide, „I would have said rifle range.”

Publicat de Lucian Velea in Jokes, Limba engleză, Umor
Comenteaza! Recomanda!

19 apr.

Drummer

A drummer, sick of all the drummer jokes, decides to change his instrument. After some thought, he decides on the accordion. So he goes to the music store and says to the owner, „I’d like to look at the accordions, please.”

The owner gestures to a shelf in the corner and says „All our accordions are over there.”

After browsing, the drummer says, „I think I’d like the big red one in the corner.”

The storeowner looks at him and says, „You’re a drummer, aren’t you?”

The drummer, crestfallen, says, „How did you know?”

The storeowner says, „That `big red accordion’ is the radiator.”

Publicat de Lucian Velea in Jokes, Limba engleză
Comenteaza! Recomanda!

12 nov.

a supravieţui

Verbul a supravieţui este unul foarte serios şi face parte din categoria verbelor vitale, având la bază unul dintre cele mai vechi şi mai nepervertite instincte ale omului. Sensul principal al termenului se referă la „a rămâne în viaţă după moartea cuiva sau după o catastrofă, un cataclism etc., a scăpa cu viaţă dintr-o nenorocire”, iar sinonimele cele mai folosite sunt, în funcţie de context – propriu, familiar, metaforic – a rămâne, a scăpa, a dăinui; cel din urmă are în vedere sensul de „a continua să existe”, fie şi numai în memoria cuiva.

Pare foarte sărac verbul acesta. Nu răzbate din el dramatismul, încleştarea, pasiunea. Nu se străduieşte să explice, să sugereze, să se umple de sensuri ori sinonimii. Este simplu şi clar ca însăşi viaţa, tot aşa precum e şi instinctul de conservare, rămas neatins în adâncimile noastre, dincolo de spoiala de civilizaţie şi cultură cu care atâta ne lăudăm. E la fel de firesc ca şi negaţia lui, intrate amândouă într-o loterie dincolo de puterile noastre, în care se decide cu paiul mai scurt cine scapă şi cine nu.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

31 oct.

„A Grammarian’s Funeral” de Robert Browning

Shortly after the revival of learning in Europe.

Curând după începutul Renaşterii în Europa.

Let us begin and carry up this corpse,
Singing together.
Leave we the common crofts, the vulgar thorpes
Each in its tether
Sleeping safe on the bosom of the plain,
Cared-for till cock-crow:
Look out if yonder be not day again
Rimming the rock-row!
That‘s the appropriate country; there, man‘s thought,
Rarer, intenser,
Self-gathered for an outbreak, as it ought,
Chafes in the censer.
Leave we the unlettered plain its herd and crop;
Seek we sepulture
On a tall mountain, citied to the top,
Crowded with culture!
All the peaks soar, but one the rest excels;
Clouds overcome it;
No! yonder sparkle is the citadel‘s
Circling its summit.
Thither our path lies; wind we up the heights:
Wait ye the warning?
Our low life was the level‘s and the night‘s;
He‘s for the morning.
Step to a tune, square chests, erect each head,
‘Ware the beholders!
This is our master, famous calm and dead,
Borne on our shoulders

Săltaţi coşciugul, dar, cântând în cor.
Noi vom lăsa în urmă,
Împiedicate în priponul lor,
Cătun, ogradă, turmă,
Dormind ferite pe câmpie până
Vor trâmbiţa cocoşii.
Priviţi spre buza crestei cum se-ngână,
Cu bezna, zorii roşii!
Acolo-n vârf, pe nenfricatul stei,
Gândirea mult aleasă,
Ca din cădelniţă, din sinea ei,
Se zbate ca să iasă.
Lăsăm cireada şesului – noi sus
Va să-i săpăm mormântul,
Pe-un munte-ncins de-oraş, unde şi-a spus
Cultura greu cuvântul!
Înalt e orice pisc, ci unul doar
Mai sus de nouri suie.
Priviţi! L-încearcănă ca un pojar
Lumini din cetăţuie.
Poteca-aceasta urcă spre tării.
Ce aşteptaţi? Noi, bieţii,
Suntem ai nopţii şi-ai câmpiei fii;
El este-al dimineţii.
Păşiţi făr-a privi, cu pieptul plin,
Semeţi, în pas cu corul.
Pe umeri ducem, renumit, senin
Şi mort, pe-nvăţătorul.

Continuare »

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

08 oct.

a (se) imuniza

Verbul a (se) imuniza este un neologism provenit din limba franceză (immuniser) şi are un sens folosit în domeniul sănătăţii, în sfera medicală. Dacă scârţâie imunitatea înnăscută, acţiunea de „a deveni sau a face să devină imun”, căreia îi corespunde substantivul imunizare, se realizează în două moduri: fie prin aplicarea unui tratament medical special (imunitate dobândită), fie pe cale naturală, prin faptul că pacientul a avut în trecut aceeaşi boală la care este expus în prezent, iar organismul a creat propriii anticorpi.

Adjectivul imun subliniază calitatea organismelor/persoanelor care nu pot contracta anumite boli infecţioase, fiind rezistente la acţiunea agenţilor patogeni care duc la îmbolnăviri. În limbaj figurat, el este sinonim cu insensibil, adică imposibil de atins în plan emoţional, fără reacţie la anumiţi stimuli de origine afectivă. Adultul învaţă în mod obişnuit să se imunizeze, în urma experienţelor neplăcute, dureroase, pe care nu doreşte să le repete. Până la ce margini trebuie împinsă această imunizare… iată ceva ce fiecare decide pentru sine.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

Cautare in blog

Categorii

Arhiva

Informatii

Utilizatori

Comentarii