! bric-à-brac / bricabrac este un substantiv neutru provenit din limba franceză, pentru care sunt acceptate şi forma etimologică, şi cea naturalizată – care era, de altfel, singura valabilă până acum; termenul denumeşte un „magazin de vechituri”, o grămadă de „vechituri, lucruri fără valoare, uzate şi demodate”

* a bricola apare ca noutate pe lista verbelor româneşti, având indicată o singură formă, cea de indicativ prezent – el/ei bricolează. Din aceeaşi familie lexicală, primim substantivul neutru *bricolaj, fără alte lămuriri suplimentare.

! bridge este un substantiv neutru care primeşte o sumă de forme flexionare suplimentare; în afară de pronunţia care (ca şi până acum) respectă provenienţa cuvântului – briğ, avem indicate articularea bridge-ul, precum şi pluralul bridge-uri (dacă este vorba despre partide ale jocului cu pricina)

* brie apare cu o a doua accepţie (brie este o plantă), nouă; e vorba de un franţuzism ce dă nume unui „sortiment de brânză”; substantivul neutru are aceeaşi pronunţie (ie>i) ca şi cuvântul de bază, dar articulare românească – brie-ul. Găsim şi *Brie – nume de loc din Franţa, substantiv propriu neutru cu aceleaşi probleme de pronunţie.

* briefing e un anglicism care păstrează pronunţia (brífing) şi sensul din limba de origine; substantivul neutru are şi formă de plural: briefinguri

! a se borşí trece în categoria verbelor reflexive, păstrându-şi aceleaşi forme vechi, la care se adaugă pronumele reflexive: indicativ prezent el se borşéşte, imperfect el se borşeá şi conjunctiv prezent el/ei să se borşeáscă; termenul se referă la alimente care se alterează, înăcrindu-se

* boschetár este un substantiv masculin din registrul familiar, cu pluralul boschetári, ce denumeşte o persoană fără adăpost, care doarme prin parcuri, vagabond; cuvântul are şi nuanţă peiorativă, referindu-se la o persoană cu apucături dubioase… Nu se precizează după ale cui standarde…

! boss / bos primeşte drept de folosire pentru ambele forme, atât cea etimologic originală, cât şi cea „naturalizată”; substantivul masculin este articulat bossul/bosul, dar are o singură formă de plural – boşi

* bóssa-nóva, substantiv feminin ce numeşte un ritm al cărui nume vine din portugheză, se dansează şi la noi cu aceeaşi formă, dar are genitiv-dativul bóssa-nóvei, cu pluralul bóssa-nóve

! bóston (vals, joc de cărţi) primeşte – definitiv – accent pe prima silabă şi plural (cuminte) format după regula neutrelor – bóstonuri. DOOM-ul acceptă în continuare, ca pe un al doilea cuvânt, şi pe boston (presă tipografică), cel care, deşi tot neutru, nu are formă de plural. Drept mulţumire pentru atâtea substantive comune, propriul *Bóston (nume de loc) primeşte şi el loc de cinste între noile intrări ale normei.

! bébe / bebé apare cu ceva modificări; nu ne mai interesează cu necesitate care sunt acestea, destul să spunem că termenul acceptă două variante accentuale şi este considerat substantiv neutru; nu mai avem plural, nu mai avem articulare. Apare ca noutate *bebeluş, care ar putea suplini această lipsă; acest nou substantiv masculin are pluralul bebeluşi. Cu surprindere, am descoperit că avem, cu ceva modificări, şi masculinul !bébi, un hibrid căruia nu sunt sigură că-i văd utilitatea…

! behaviorísm este unul dintre cuvintele care m-a lăsat, în cel mai propriu sens al expresiei, cu gura căscată; asta pentru că, precizându-se originea sa engleză, ni se indică şi pronunţia primei jumătăţi – beha se pronunţă [biheĩ]. Moment în care întrebarea naturală care-mi pare mie a se naşte este: şi restul cum îl zic? Ca la ei sau ca la noi?

* Beijing este substantivul propriu neutru care denumeşte vechiul Pékin; prima silabă se pronunţă [bei-]

! belarus / bielorus primesc amândouă drept de existenţă, atât ca adjective, cât şi ca substantive masculine, cu pluralul belaruşi/bieloruşi şi femininul belarusă/bielorusă. Şi e firesc să fie astfel, atâta timp cât numele statului de la care se formează este acceptat, şi el, în două variante: *Belarus/Bielorusia. Pe lângă faptul că mi se spune că acest nume de ţară are o dată gen neutru, iar a doua oară genul feminin, genitiv-dativul este interesant, deoarece pentru prima formă se recomandă (statului) Belarus; cea de-a două are declinare normală pentru feminine – Bielorusiei. Când vine vorba de limba corespunzătoare, revenim cumva la normal: fie că spunem belarusă sau bielorusă, substantivul este feminin.

* Benelux este un substantiv propriu neutru care denumeşte (după indicaţiile DOOM-ului) un „grup de state”… N-ar fi stricat o precizare mai exactă, ţinând cont de faptul că termenul este obţinut printr-un procedeu mixt de abreviere şi compunere de la Belgia, Olanda (Netherlands) şi Luxemburg… nu de la orice state.

Frumuseţe naturală

Recent, cei care caută pe www.google.ro (şi cine nu o face în România?) au putut observa apariţia linkurilor „Tradu această pagină” după unele rezultate. În principiu, ar fi o veste minunată: Google oferă facilitatea de traducere a paginilor şi în limba română, ceea ce ar face conţinutul webului mult mai accesibil unui număr mare de utilizatori, care nu cunosc limbi străine (în special limba engleză). Aceasta este însă teoretic, pentru că în practică facilitatea funcţionează prost (ca să nu zic penibil). De fapt, dacă ştii limba engleză, chiar te poţi distra copios comparând traducerea cu originalul. De exemplu, „Te simti bine atunci când implicate sapunuri” vrea să fie traducerea pentru „You feel involved when watching TV soaps”. Fără comentarii.

Din păcate, uneori lucrurile nu sunt deloc amuzante, pentru că pot fi observate traduceri care pot părea relativ corecte, dar spun ceva denaturat. Este drept că se poate compara foarte uşor traducerea cu originalul (aceasta funcţionează excelent), însă dacă nu înţelegi, ce folos? Este de mirare că facilitatea de traducere a fost activată în aceste condiţii.

Continuare »

Joi, 17 ianuarie 2008, celebra şcoală de limbi Berlitz şi-a redeschis porţile în România, după o prezenţă remarcabilă în ţară în perioada interbelică.

La inaugurarea oficială de la sediul şcolii din Bucureşti, Bdul. Pache Protopopescu nr. 20, au participat oficialităţi din Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Educaţiei, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, presa, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai mediului de afaceri.

Continuare »