Verbul a feminiza este unul care pentru mine, personal, are valenţele unui cuvânt-cheie în ordinea firească a universului. Înseamnă pe de o parte „a da sau a căpăta însuşiri specific feminine”, iar pe de altă parte „a accentua, a desăvârşi feminitatea cuiva”. Aşa cum reiese din definirea termenului, jumătate din treabă este realizată deja, independent de voinţa sau de alegerea mea, însă cea de-a doua îmi revine de drept şi ca o obligaţie: desăvârşirea îmi aparţine sau, mai bine spus, capacitatea şi efortul de a-mi păstra feminitatea îmi stau în putere. Prin urmare, vreau să cred că sunt o femeie conştientă de forţa şi de frumuseţea darului care i s-a făcut, care încearcă în fiecare ceas să nu irosească nimic din ce a primit: gânduri bune, emoţii, sentimente, dragoste. Şi fac asta în ciuda zilelor grele, în care am ceva de dovedit, sau a unor circumstanţe banale în care mă trezesc gândind că nu sunt nici prima care spune ceva, nici ultima care face ceva, şi în mod cert nu sunt nici singura care înseamnă ceva, că sunt doar o verigă dintr-o nemăsurată listă de anonime ale căror chipuri se acoperă cu cenuşă.

Continuare »

La Editura „Meteor Press” a apărut „Relaţii verbale abuzive” de Patricia Evans, considerată o carte cu adevărat revoluţionară.

Cunoaştem cu toţii persoane care au parte de un tratament abuziv din punct de vedere verbal într-o relaţie, dacă nu cumva am fost noi înşine la un moment dat într-o astfel de situaţie. În această a doua ediţie, adăugită, Patricia Evans investighează efectele distrugătoare ale abuzului verbal asupra copiilor şi familiei şi oferă informaţii şi recomandări valoroase atât pentru terapeuţi, cât şi pentru cei care caută sprijinul lor.

Continuare »

Poate lucrul care m-a surprins cel mai mult învăţând lingvistica, a fost arbitrarul numelor pe care le au lucrurile. Pentru cei care nu şi-au bătut capul cu aşa materie în şcoli (de mare bătaie de cap aţi scăpat!), trebuie spus faptul că, după toate probabilităţile, numele lucrurilor au fost date la întâmplare, posibil de către indivizi mai creativi, iar procesul a avut la bază pura necesitate (presupun că nu se putea spune „aia” la toate). Misterul numelor este lămurit în Biblie, efortul denominativ aparţinând în parte lui Dumnezeu, în parte lui Adam. Precizarea mi se pare că este chiar un motiv în plus să validăm ipoteza lingvistică precizată la început: acolo unde omul nu are explicaţie, e loc de miracol biblic. Prin urmare, felul în care numim masa „masă” si casa „casă” e o pură întâmplare. Darul lăsat moştenire de Adam este, însă, la îndemâna noastră, pentru că ne exercităm acest drept în fiecare zi. A numi înseamnă a pune sau a da cuiva un nume. Acesta poate avea chiar forma unui calificativ sau a unei porecle, cu scopul de a intitula, a boteza.

Continuare »

În perioada 12 iulie – 2 august 2009, Institutul Cultural Român organizează cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească în cetatea transilvană de secol XII – Braşov. Spaţiu multicultural, Braşovul (Corona, Kronstradt, Brassó) are renumele unui mare centru comercial medieval, dar şi al unui „bastion“ cultural şi academic, precum şi al locului în care a izbucnit scânteia primelor revolte anticomuniste româneşti.

Programul este organizat în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universităţii „Transilvania“ din Braşov, Muzeul „Casa Mureşenilor“, Grupul de Iniţiativă Locală „Corona“, Biblioteca Judeţeană Braşov.

Continuare »

* birótică este un nou substantiv feminin cu genitiv-dativul biróticii, care denumeşte „un ansamblu de tehnici de informatică ce ţin de activitatea administrativă, de secretariat”

! a biruí este un verb care îşi dublează, de acum înainte, unele dintre forme; de exemplu, indicativul prezent este biruiéşte/bíruie, imperfectul biruiá, iar conjunctivul prezent să biruiáscă/să bíruie

! bisanuál e un termen livresc sinonim cu „bianual, semestrial”; existând chiar şi în dicţionarele vechi, acest adjectiv masculin (cu pluralul bisanuáli şi femininul bisanuálă/bisanuále) are două posibilităţi de silabisire: bi-sa-nu-al/bis-a-nu-al

! bitum, substantiv neutru cu pluralul bitumuri, îşi modifică accentuarea, deoarece accentul cădea anterior pe a doua silabă, pronunţia corectă fiind acum bítum

* biv-vel-vórnic e marele şoc al seriei acesteia! Substantivul masculin are pluralul biv-vel-vórnici, înseamnă „fost mare vornic”, mare şi vechi rău de tot rang boieresc care habar n-am ce caută în DOOM-ul secolului XXI…

Asociaţia Traducătorilor din România, membru al Federaţiei Internaţionale a Traducătorilor, îi invită pe toţi cei interesaţi la cea de a X-a ediţie a seminarul cu tema „Tehnologia în traduceri”, în 21-22 noiembrie, la Buşteni, în incinta Hotelului Alexandros. Această ediţie propune o trecere în revistă a unor instrumente utile în activitatea traducătorului, multe dintre ele gratuite, de la instrumente de traducere asistată de calculator, concordanţiere, baze de date terminologice până la instrumente de asigurare a calităţii traducerii. În cea de a doua zi a evenimentului, ATR propune două module de cursuri SDL TRADOS, de nivel începător şi avansat. Participanţii la modulele SDL TRADOS vor afla ce este traducerea asistată de calculator, cum se creează o memorie de traducere, o bază de date terminologică, cum poate utiliza traducătorul instrumentele de traducere pentru a optimiza calitatea traducerii şi de ce tehnologia a căpătat o importanţă deosebită în procesul de traducere contemporan, descris în standardul SR EN 15038.

Continuare »