Rezultate

05 iul.

„A London Fête” de Coventry Patmore

All night fell hammers, shock on shock;
With echoes Newgate’s granite clang’d:
The scaffold built, at eight o’clock
They brought the man out to be hang’d.
Then came from all the people there
A single cry, that shook the air;
Mothers held up their babes to see,
Who spread their hands, and crow’d for glee;
Here a girl from her vesture tore
A rag to wave with, and join’d the roar;
There a man, with yelling tired,
Stopp’d, and the culprit’s crime inquired;
A sot, below the doom’d man dumb,
Bawl’d his health in the world to come;
These blasphemed and fought for places;
Those, half-crush’d, cast frantic faces,
To windows, where, in freedom sweet,
Others enjoy’d the wicked treat.
At last, the show’s black crisis pended;
Struggles for better standings ended;
The rabble’s lips no longer curst,
But stood agape with horrid thirst;
Thousands of breasts beat horrid hope;
Thousands of eyeballs, lit with hell,
Burnt one way all, to see the rope
Unslacken as the platform fell.
The rope flew tight; and then the roar
Burst forth afresh; less loud, but more
Confused and affrighting than before.
A few harsh tongues for ever led
The common din, the chaos of noises,
But ear could not catch what they said.
As when the realm of the damn’d rejoices
At winning a soul to its will,
That clatter and clangour of hateful voices
Sicken’d and stunn’d the air, until
The dangling corpse hung straight and still.
The show complete, the pleasure past,
The solid masses loosen’d fast:
A thief slunk off, with ample spoil,
To ply elsewhere his daily toil;
A baby strung its doll to a stick;
A mother praised the pretty trick;
Two children caught and hang’d a cat;
Two friends walk’d on, in lively chat;
And two, who had disputed places,
Went forth to fight, with murderous faces.
În Newgate toată noaptea-au bocănit
Ciocane şi-a răspuns, ritmic, granit.
Tacâmul fiind gata, la opt – bang! –
L-au scos pe omul bun de pus în ştreang;
Şi, iată, toată gloata adunată
A scos un urlet, unul, dintr-o dată,
Pe prunci mămicile-i săltau în sus
Şi ei vedeau şi gângureau nespus;
O fată-şi rupse din jupon un petic
Şi-l flutura mereu, strigând bezmetic;
Un tânăr, de strigare răguşit,
Se informa ce crime-a săvârşit.
Beat mort, cutare îi ura de zor
La mulţi ani pe tărâmul viitor.
Făcându-şi loc, mulţi înjurau pe şleau;
Mulţi, ofensaţi, striviţi, se-ngrămădeau
Pe la ferestre, unde-n voie-atâţi
Priveau spectacolul, înnebuniţi.
Se-apropie momentul aşteptat;
Bătaia pentru locuri a-ncetat;
Nu mai auzi cumplite-njurături,
Nu se mai văd decât căscate guri;
În mii de piepturi nerăbdarea creşte,
Mii de orbite ard diavoleşte;
Privirea tuturor e îndreptată
Spre trapa care va cădea îndată.
Şi cade. Şi frânghia se întinde.
Re-ncepe larma, mai puţin fierbinte
Dar mai spăimântătoare ca-nainte.
Un răget, două, vor să-ndrume iar
Tumultul gloatei, însă e-n zadar
Căci de-nţeles nu înţelege nimeni.
Aşa cum a damnaţilor mulţime
Se bucură când mai câştigă-un suflet,
S-au veselit şi-acele glasuri sparte
Cât încă leşul s-a bălăbănit
Pân-a înţepenit într-un sfârşit.
Sfârşită piesa, setea stâmpărată,
Mulţimea s-a împrăştiat pe dată:
Un hoţ a şters-o, încărcat de pradă,
De meserie-n alte părţi să-şi vadă;
O copiliţă şi-a legat păpuşa
De-un băţ, isprava-nduioşând mătuşa;
Doi puşti au gâtuit un biet cotoi;
Perechi s-au îndreptat către zăvoi;
Doi concurenţi pentru locul întâi
Rânjeau; păreau, dar nu erau momâi.
Coventry Patmore traducere de Leon Leviţchi

04 iul.

Ziua Internaţională a Subtitrării

Pentru prima oară în lume, Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan – Universitatea din Bucureşti, împreună cu Televiziunea Română, Institutul Cultural Român şi Societatea Muzicală, deschide Ziua Internaţională a Subtitrării pe 7 iulie 2017, ora 18:00, la sala James Joyce (sala MTTLC) din str. Pitar Moş nr. 7-13, etajul 1.

Participă Prof. Dr. Lidia Vianu – director MTTLC şi Contemporary Literature Press; Bogdan Stănescu – traducător/redactor film Televiziunea Română, profesor-asociat MTTLC; Irina Margareta Nistor – critic de film; Ada Roseti – director de programe Europa de Est, Discovery Networks CEEMEA; Elena Laura Vulpoiu – Universitatea Jaime I, Spania; Ioana Comanac – selecţioner/programator film, Televiziunea Română; Iulia Gorzo – traducător, reprezentant ARTLIT; Maria Rizoiu – traducător; Violeta Baroană – PR Contemporary Literature Press, MTTLC, Ziua Internaţională a Subtitrării.

Continuare »

28 iun.

„Arbor Vitae” de Coventry Patmore

With honeysuckle, over-sweet, festoon’d;
With bitter ivy bound;
Terraced with funguses unsound;
Deform’d with many a boss
And closed scar, o’ercushion’d deep with moss;
Bunch’d all about with pagan mistletoe;
And thick with nests of the hoarse bird
That talks, but understands not his own word;
Stands, and so stood a thousand years ago,
A single tree.
Thunder has done its worst among its twigs,
Where the great crest yet blackens, never pruned,
But in its heart, alway
Ready to push new verdurous boughs, whene’er
The rotting saplings near it fall and leave it air,
Is all antiquity and no decay.
Rich, though rejected by the forest-pigs,
Its fruit, beneath whose rough, concealing rind
They that will break it find
Heat-succouring savour of each several meat,
And kernell’d drink of brain-renewing power,
With bitter condiment and sour,
And sweet economy of sweet,
And odours that remind
Of haunts of childhood and a different day.
Beside this tree,
Praising no Gods nor blaming, sans a wish,
Sits, Tartar-like, the Time’s civility,
And eats its dead-dog off a golden dish.
Cu caprifoi ca mierea festonat,
Cu iederă amară-ncins,
Crestat de-otrăvitori bureţi,
Sluţit de umflături şi cicatrice,
Vârât adânc în perna muşchilor,
Împresurat de vâsc păgân
Şi urâţit de cuiburi
Ale croncănitoarei păsări, stă
Şi-a stat aşa şi-n urmă c-un mileniu
Un singur arbor.
Şi trăsnetele au făcut prăpăd
Prin crăci, şi trunchiu-i se tot înnegreşte
Dar în străfundul lui e veşnic gata
Să-ntindă ramuri verzi, în timp ce-alături
Puieţii se-nmulţesc şi mor. El este
Antichitatea fără putrezire.
Chiar dacă porcii nu-l apreciază,
I-e fructul ne-ntrecut: sub coaja lui
Acei ce-o sparg găsesc
Un miez plin de arome şi un suc
Ce-ntinereşte creierii; parfumul
Şi gustul dulce-acrişor
Re-nviu potecile copilăriei
Şi zilele ce-au fost.
Lângă-acest arbor,
Ne-nchinător la zei, nemustrător,
Fără dorinţe, şade tătăreşte
Tipicul Timpului şi se înfruptă
Cu carne de câini morţi din tăvi de aur.
Coventry Patmore traducere de Leon Leviţchi

21 iun.

„Evelyn Hope” de Robert Browning

Beautiful Evelyn Hope is dead!
Sit and watch by her side an hour.
That is her book-shelf, this her bed;
She plucked that piece of geranium-flower,
Beginning to die too, in the glass;
Little has yet been changed, I think:
The shutters are shut, no light may pass
Save two long rays thro’ the hinge’s chink.
Frumoasa Evelyn Hope a murit!
Şezi lângă ea şi vegheaz-o un ceas.
Acesta-i e patul, acela raftul cu cărţi de citit,
Ea a rupt muşcata aceea din vas
Care şi ea începe să moară.
Prea multe, cred, nu s-au schimbat;
Oblonu-i închis, nicio lumină nu se strecoară,
Doar două raze prelungi prin canat.


Continuare »

20 iun.

Originea limbii române

Limba română are o istorie bogată şi controversată. Cele peste 60.000 de cuvinte din DEX au origini foarte diferite, însă reuşesc să se îmbine perfect, într-o limbă vorbită de toţi românii.

Limba română provine din romanizarea populaţiilor din bazinul Dunării şi ulterior, din influenţele slave, greceşti, maghiare sau turceşti. Este o limbă vie, într-o continuă schimbare, care spune numeroase poveşti şi atrage o mulţime de necunoscute. Până la urmă, cu cât este mai complexă o limbă, cu atât este mai frumoasă, aşadar, ar trebui să fim mândri de graiul nostru.

Continuare »

19 iun.

a (se) găti

Verbul a (se) găti are mai mult sensuri, care mie mi se par extrem de diferite. Termenul pare a fi un derivat al lui „gata”, conform albanezului gatit. Primul dintre acestea se referă la „a (se) îmbrăca frumos; a face să devină (mai) frumos, adaugând elemente decorative”.

Extrem de expresive mi se pare sinonimele, mai ales regionalismele și arhaismele echivalente: a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) ferchezui, a (se) împodobi, a înfrumuseța, a orna, a ornamenta, a pavoaza, a (se) dichisi, a (se) spilcui, a (se) sclivisi, a (se) drege, a (se) moța, a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, a (se) câștiga, a (se) pădăi, a (se) puțui, a (se) puțului, a (se) schili, a (se) stoli, a (se) stolisi.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro