09 nov.
Oblon rezistent la foc
Traducerea n-a rezistat, au ars-o 
Rezultate
08 nov.
„Ode to the West Wind” de Percy Bysshe Shelley
| I O wild West Wind, thou breath of Autumn’s being, Thou, from whose unseen presence the leaves dead Are driven, like ghosts from an enchanter fleeing, |
I O, vânt de-apus, suflare-a Toamnei crunte, De care fug – cum fug de-un vrăjitor Nălucile – noroadele mărunte, |
| Yellow, and black, and pale, and hectic red, Pestilence-stricken multitudes: O thou, Who chariotest to their dark wintry bed |
Gălbui sau negre, ale frunzelor – Tu, care duci în goana ta sireapă Seminţele spre paturile lor, |
| The winged seeds, where they lie cold and low, Each like a corpse within its grave, until Thine azure sister of the Spring shall blow |
Unde vor zace ca un hoit în groapă Până ce Primăvara – sora ta – De trâmbiţă să sune va să-nceapă |
| Her clarion o’er the dreaming earth, and fill (Driving sweet buds like flocks to feed in air) With living hues and odours plain and hill: |
Deasupra gliei, şi va adăpa Cu aer cârdul florilor, umplând Cu-arome şi culori orice vâlcea – |
| Wild Spirit, which art moving everywhere; Destroyer and preserver; hear, oh hear! |
O, duh ce, pretutindenea trecând, Distrugi şi aperi, te aud suflând! |
06 nov.
a procrastina
Verbul a procrastina vine din limba engleză (procrastinate) și înseamnă „a amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini”, fiind sinonim – într-o oarecare măsură – și cu a tărăgăna, a temporiza, a tergiversa. În mod absolut firesc, DOOM-ul se comportă la fel cum procedează cu toate neologismele, pe care le lasă, mai întâi, să se întreacă ori să se încerce cu vremea, așa că îl omite, pentru moment.
Totuși, nu cred că-l putem ignora, pentru că reprezintă un fenomen aparte, ce îmi pare din ce în ce mai răspândit, un fel de „boală a secolului”, alături de depresie ori extenuarea provocată de munca peste limitele propriului organism. Mă încerca de mult gândul să-l analizez, dar absența lui din dicționare mă obliga, într-un fel, să nu mă aventurez.
Continuare »
01 nov.
„Keith of Ravelston” de Sydney Thompson Dobell
| The murmur of the mourning ghost That keeps the shadowy kine, ‘O Keith of Ravelston, The sorrows of thy line!’ |
Aşa se tânguia fantasma Care năluci de vaci păzea: „O, Keith din Ravelston, mi-a fost Osânda stirpei tale, grea…” |
25 oct.
„Up-Hill” de Christina Rossetti
| Does the road wind up-hill all the way? Yes, to the very end. Will the day’s journey take the whole long day? From morn to night, my friend. |
Au calea tot în sus va năzui? – Da, până la sfârşit, mereu. Durează-al zilei drum întreaga zi? – Din zori în seară, dragul meu. |
| But is there for the night a resting-place? A roof for when the slow dark hours begin. May not the darkness hide it from my face? You cannot miss that inn. |
Dar s-o găsi vreun cuib tihnit sub stele, Pentru-ale nopţii ore-ntunecate? Pot beznele-a-l fura privirii mele? – Să treci de hanu-acela nu se poate. |
| Shall I meet other wayfarers at night? Those who have gone before. Then must I knock, or call when just in sight? They will not keep you standing at that door. |
Mai întâlnesc alţi, noaptea, călători? – Cei altă dată duşi. Ajuns la porţi, să bat de multe ori? – Nu te vor ţine-acolo pe la uşi. |
| Shall I find comfort, travel-sore and weak? Of labour you shall find the sum. Will there be beds for me and all who seek? Yea, beds for all who come. |
Slab, istovit de drum, găsesc hodină? – Aici să-ţi afli tihna poţi. Şi truda mea şi-a tuturor se-alină? – Da, sunt culcuşuri pentru toţi. |
| Christina Rossetti | traducere de Tudor Dorin |
24 oct.
Cugetările româneşti cuceresc lumea
Avem ocazia zilnic să vedem sau să auzim gânduri înţelepte traduse din alte limbi. N-ar fi frumos să vedem şi cugetări româneşti traduse în alte limbi?! Dar cine să le traducă? Nu e chiar floare la ureche.
Asociaţia Culturală Citatepedia şi-a propus să facă ceva în acest sens, realizând proiectul „Cugetările româneşti cuceresc lumea”, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. În cadrul proiectului, au fost selectate 1000 de cugetări româneşti clasice, care apoi au fost traduse în engleză, germană, franceză, spaniolă şi italiană de traducători români. Pentru asigurarea calităţii, traducerile au fost corectate de vorbitori nativi. Tot materialul este disponibil la www.intercogito.ro.
Continuare »