Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
15 sept.

Miratico – cum ţi-ar plăcea să citeşti o enciclopedie

Sunt multe enciclopedii grozave. Enciclopedia Britannica şi Wikipedia sunt cele mai cunoscute. Mai sunt însă multe altele, precum Scholarpedia sau CIA The World Factbook.

Poţi afla multe lucruri interesante răsfoind prin enciclopedii, fără să ai un motiv anume. Doar că nu prea îţi vine. Oare de ce? Cel mai probabil, din cauza stilului de redactare. Este foarte potrivit când studiezi pentru o lucrare, dar cam plicticos când doar vrei să-ţi lărgeşti cunoştinţele generale.

Nu ar fi grozav să poţi citi informaţii interesante, bine documentate, dar într-un stil amuzant? Tocmai asta îţi aduce Miratico!

Proiectul este relativ nou, dar deja poţi citi zeci de articole în urma cărora rămâi cu ceva, fără să te plictiseşti. În ciuda stilului relaxat, totul este studiat temeinic, iar referinţele îţi indică de unde poţi afla mai multe. Din câte ştim, este o abordare unică, cel puţin în România.

Publicaţia este 100% gratuită. Ca să nu ratezi niciun articol, te poţi abona prin e-mail. Este foarte simplu şi merită.

Vrei chiar mai mult? Dai un Like pe pagina de Facebook şi primeşti „bonusuri” – doar materiale foarte atent alese. O să-ţi placă!

Publicat de in Diverse
Comenteaza!     Recomanda!

09 sept.

„Sonnet I” de John Milton

O, Nightingale, that on yon bloomy Spray
Warbl’st at eeve, when all the Woods are still,
Thou with fresh hope the Lovers heart dost fill,
While the jolly hours lead on propitious May,
Thy liquid notes that close the eye of Day,
First heard before the shallow Cuccoo’s bill
Portend success in love; O if Jove’s will
Have linkt that amorous power to thy soft lay,
Now timely sing, ere the rude Bird of Hate
Foretell my hopeles doom in som Grove ny:
As thou from yeer to yeer hast sung too late
For my relief; yet hadst no reason why,
Whether the Muse, or Love call thee his mate,
Both them I serve, and of their train am I. 		Prin crengi cu flori când, ah, privighetoare,
Cânţi seara-n câmpul mut, şi înteţeşti
În sufletul ibovnic noi nădejdi
La ceas, în luna mai, de desfătare –
Lin trilu-ţi face noaptea să coboare
(Nu viersul sec de cuc) şi prevesteşti
Izbânzi de-amor… Oh, dacă vreri zeieşti
Pe Eros l-ar lega de-a ta cântare!
Acum să-mi cânţi, cât ciuful cel sanchiu
Al urii încă nu m-a urgisit;
Căci parcă an de an mi-ai viersuit
A piază bună numai prea târziu…
Iar dacă-Amor şi muza te-au primit
Ortac – şi eu de-alaiul lor mă ţiu!…
John Milton traducere de Tudor Dorin

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

07 sept.

a concerta

Verbul a concerta a pătruns în limba română dinspre surorile ei latine – it. concertare și fr. concerter – și are, la noi, două sensuri principale, cu arii de utilizare diferite. Prima dintre semnificații este și cea previzibilă, legată de spectacolele muzicale – „a da un concert”. Dicționarele sunt extrem de seci referitor la această accepție, singurul detaliu suplimentar fiind trimiterea la sensul 1 al substantivului înrudit. Căci, cercetând îndeaproape, descoperim că acest substantiv mai are un sens, mult mai rar folosit.

Poate sugerând aceeași idee a efortului comun pentru a obține un produs finit superior, concert înseamnă și „înțelegere, unire, acord între mai multe state sau persoane în vederea unui scop comun”. Verbul corespunzător se utilizează, prin urmare, în sfera diplomatică, având în vedere acțiunea șefilor de state și diplomaților de „a se consulta, a schimba puncte de vedere pentru a cădea de acord asupra unui proiect comun, pentru a lua o atitudine, o măsură (politică) comună”.

Prin extindere de sens, verbul se folosește și pentru „a pune la cale, a pregăti (în comun)”, iar sinonimia poate viza lexeme ca a se înțelege, a se învoi. Foarte interesant mi se pare faptul că adjectivul concertat se folosește aproape exclusiv cu sensul conferit de această a doua trimitere a termenului – de obicei în combinație cu substantivul eforturi sau cu referire la rezultatul acestora – „stabilit, hotărât împreună cu alții”.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

02 sept.

„The Chronicle” de Abraham Cowley

Margarita first possessed,
If I remember well, my breast,
Margarita first of all;
But when awhile the wanton maid
With my restless heart had played,
Martha took the flying ball. 		Prima, sufletul din mine
(De-mi aduc aminte bine)
Mi-l supuse Margareta!
S-a jucat cu el o toană
Şi, din zbor, altă codană
(Marta) i-a luat ştafeta.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri, Umor
Comenteaza!     Recomanda!

18 aug.

Cursuri pentru diverse limbi străine în toamna 2015

Începând din 21 septembrie 2015, Centrul de Limbi Străine A_BEST organizează cursuri de grupă (5-7 participanţi) pentru următoarele limbi străine: engleză, germană, spaniolă, portugheză, rusă şi japoneză. Cursurile au loc seara, de la ora 18:30, sau în weekend (sâmbătă), de la ora 09:30 sau 12:30.

Cursanţii beneficiază de suporturi de curs gratuite, dar şi de materiale de lucru personalizate, care îi ajută să studieze şi să asimileze mai uşor limbă străină pentru care optează. De asemenea, cursanţii pot lua parte activ şi eficient în cadrul activităţilor didactice, trainerii de la curs încurajând interacţiunea.

Continuare »

Publicat de in Ştiri
Comenteaza!     Recomanda!

12 aug.

„Thoughts in a Garden” de Andrew Marvell

How vainly men themselves amaze
To win the palm, the oak, or bays,
And their uncessant labours see
Crown’d from some single herb or tree,
Whose short and narrow-vergèd shade
Does prudently their toils upbraid;
While all the flowers and trees do close
To weave the garlands of repose! 		Cum tind bărbaţii în zadar
Spre palmi, spre lauri sau stejar.
Vrând trudei lor delungi să-şi pună
Din mândre ierbi sau crengi cunună;
A căror umbre mici, subţiri,
Par înţelepte dojeniri;
În timp ce flori şi arbori ţes
Al tihnei baldachin ales.


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro